Buletin de stiri ISRO-Press Nr. 419 – 23 Ianuarie 2007

  • Propuneri pentru Premiile Ianculovici 2006

  • Constructii israeliene in Romania




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Propuneri pentru Premiile Ianculovici 2006


    La Fundatia Culturala “Haim si Sara Ianculovici” din Haifa continua sa soseasca propuneri pentru desemnarea laureatilor Premiilor 2006 acordate de Fundatie.Dupa cum ne-a transmis Prof. Dr. Izu Eibschitz, presedintele Fundatiei, in ultima saptamana au fost facute urmatoarele propuneri pentru acordarea
    premi il or Ianculovici:


    Printre candidatii propusi se afla:

    —- Dr. Valeria Mariana Stoica, fosta ambasadoare a Romaniei in Israel (2000-2006) pentru merite deosebite la intarirea si dezvoltarea relati il or mult il aterale de prietenie intre Romania si Israel

    —– Actrita Agnia Bogoslava ( Israel ), pentru cartea ei “Si s-au dus ca vantul”, publicata de Fundatia Culturala Libra,, Bucuresti, 2006.

    —– Dr. Lya Benjamin (Romania), istoric, pentru cartile ei ”Evreii din Romania 1940-1944”, “Problema evreiasca “ – Editura Hasefer, 1993, ”Prigoana si rezistenta in istoria evre il or din Romania 1940-1944 – Editura Hasefer, Bucuresti 2001, “Anexa la Raportul Comisiei Internationale pentru studierea Holocaustului in Romania ”, “Evreii din Romania in texte istoriografice” – Hasefer 2002 .

    —– Dorian (Dori) Brisler & Rumelia Koren Brisler (Israel) : “Istoria unui Steitl Romanesc, Pascani“, lucrare editata de Organizatia evre il or din Pascani, Petah Tikva, 2002 , Israel si “Pascani, oameni si locuri”, carte publicata de Organizatia evre il or din Pascani, Petah Tikva, 2002, Israel.,

    —– Iancu Braustein (Romania) : ”Intreprinzatori evrei in Moldova 1879-1950”, 2 volume, Editura Junimea, Iasi, 2002-2003; ”Evreii in prima universitate din Romania 1860-1948” , “Evreii in prima universitate din Romania, Medici si Farmacisti 1881-1948”, 2 volume, Editura “Gr. T. Popa”, Iasi, 2004 ,

    —– Costel Safirman ( Israel ) si Leon Volovici ( Israel ): “Intalniri la Ierusalim” , Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 2001

    Juriul de premiere este alcatuit din : Prof. Dr. Izu Eibschitz, Dr. Bela Aftenie, Ing. Morel Goldfracht,
    Av. Mosari Goldenberg, ing, Andrei Fischof, Bitti Caragiale, Prof. Andrei Strihan, Mania Herman si Levy Heller.

    Propunerile pentru alti candidati la premii pot fi trimise pana la sfarsitul lunii Ianuarie 2007 la adresa:
    Prof. Dr. Izu Eibschitz Rehov Moria 74, Haifa 34613, P.O.B. 7478

    sus







  • Constructii israeliene in Romania

    Grupul israelian GTC construieste 2000 apartamente si centre comerciale in Romania, relateaza ” Jerusalem Post”.
    Ziarul continua: Compania Africa Israel, care este controlata de Lev Leviev. construieste o cladire inalta ,
    un centru comericial in Bucuresti (in colaborare cu un fond de investitii din Statele Unite) si o cladire cu birouri
    pe 75 m.p. Continua constructia a 2000 apartamente in alta parte a orasului.
    Adama, controlata de Daviud Flossberg si Benjamin Jesselson, a cumparat 17 loturi , cele mai multe in capitala,
    si construieste sau are planuri pentru altele in care sa construiasca alte 5400 unitati de apartamente.
    Elbit Medical Imaging Ltd, societate controlata de Mordehai Zisser, a anuntat ca va construi in Bucuresti un
    centru comercial si distractiv inalt, 120,000 m.p., incluzand un spatiu de parcare…

    ” Jerusalem Post” anunta ca societatea “Bonei Hatihon Civil Engineering and Infrastructures
    Ltd.”, controlata de Ami Peretz,a semnat un contract pentru a construi 1500 apartamente la Bucuresti. Ygal Damari a
    cumparat 24 dunami la Bucuresti pentru 54 milioane, pentru a construi 660 apartamente. Adama a cumparat alti 10,8
    dunami in centrul capitalei pentru 15 milioane, unde intentioneaza sa construiasca alte 400 apartamente.

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 362, Luni 21 Februarie 2005, nr. 363, Luni 28 Februarie 2005

  • Expozitie de fotografii “Monumente iudaice in Romania”





    nr. 363, Luni 28 Februarie 2005



  • Laureatii “Premiilor Dan David” 2005

  • Spiritualitate iudaica pe unde radio

  • Un ministru roman care vorbeste putin ebraica




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Expozitie de fotografii “Monumente iudaice in Romania”


    La 21 Februarie 2004 se deschide la Venetia, la Institutul roman de cultura si cercetare umanistica, expozitia de fotografii “Monumente Iudaice din Romania”, ne scrie, din Bucuresti, ziarista Christiana Terenche. Expozitia, organizata in colaborare cu presedintia italiana a organizatiei International Task Force (ITF), face parte din ansamblul obligatiilor care revin partii romane prin calitatea sa de membru cu drepturi depline al Grupului International de Lucru pentru Cooperarea privind Educatia, Memoria si Studiul Holocaustului (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research – ITF).
    Evenimentul promoveaza un mesaj comun al coexistentei si al interferentelor culturale si confera un accent continuu demersurilor de reconciliere istorica, de implicare a societatii civile in procesul educational al tinerei generatii.

    Organizarea expozitiei de fotografii este, de asemenea, o dovada a constientizarii rolului deosebit care revine factorului educational in spiritul promovarii valorilor democratiei, a tolerantei si combaterii antisemitismului, precum si a programelor culturale de conservare si de prezentare a patrimoniului cultural evreiesc.


    Potrivit MAE, autoritatile romane si-au asumat un angajament ferm de a conferi un nou accent demersurilor de clarificare a unor perioade intunecate ale trecutului si de reconciliere istorica prin diferite manifestari de sustinere a actiunilor pe planurile politic, legislativ si educational privind combaterea antisemitismului, incurajarea si sprijinirea ONG-urilor care isi deruleaza activitatea in acest domeniu.

    sus





  • Laureatii “Premiilor Dan David” 2005

    Dupa cum transmite Agentia Associated Press, au fost publicate numele laureatilor “Premiilor Dan David” 2005. Cele trei premii in valoare de cate un milion de dolari fiecare, sunt acordate la categoriile “Dimensiunile timpului trecut, prezent si viitor”, persoanelor nominalizate pentru realizari deosebite in domeniile stiintei, tehnologiei, culturii si pe plan social, cu impact asupra lumii.


    La categoria “Dimensiunea timpului trecut”, premiul este impartit de arheologii Graeme Barker, profesor la Universitatea Cambridge si Israel Finkelstein – profesor la Universitatea Tel Aviv. Prof. Barker este o importanta personalitate atat in arheologie europeana cat si in cea mondiala in ultimele trei decenii. Lucrarile prof. Finkelstein au “revolutionat interpretarea istoriei Israelului in Epoca de bronz si in Epoca de fier, se arata in expunerea de motivare a distinctiilor.


    La categoria “Dimensiunea timpului prezent”, laureatul este regizorul britanic Peter Brook pentru “impactul revolutionar pe care lucrarile sale le-au avut asupra artei teatrale si operei”. Cunoscut pentru productiile experimentale cu Royal Shakespeare Company in Anglia, Brook locuieste in prezent la Paris, unde este regizor la Theatre des Bouffes du Nord.
    La categoria “Dimensiunea timpului viitor”, premiul este impartit de trei savanti specialisti in stiintele materiale. Acestia sunt Robert Langer – profesor de inginerie chimica si biomedicala la Massachusetts Institute of Technology, George Whitesides – profesor la Harvard University, “a carui opera “a deschis un nou domeniu in cercetarea nanostiintei si tehnologiei”, si C. Rao de la “Jawaharlal Nehru Center” din Bangalore, India, unul din cei mai reputati specialisti din lume in chimia materialelor solide” profesor de stiinta materialelor la Universitatea California.


    Premiile – precizeaza Associated Press – poarta numele lui Dan David, care s-a nascut in Romania si este acum cetatean al Israelului. El a facut o avere imensa inventand, creand patente, dezvoltanda si facand marketing unor tehnologii fotografice, incluzand cabinele automate de facut fotografii. Premiile sunt finantate dintr-un fond de 100 milioane de dolari administrat de Universitatea Tel Aviv. Castigatorii pot folosi cum doresc 900.000 de dolari din premiul de un milion dolari dar prin regulament trebuie sa ofere 100.000 de dolari unor cercetatori tineri.


    Premiile vor fi acordate in luna Mai 2005 la Universitatea Tel Aviv.

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 358, Luni 24 Ianuarie 2005, nr. 359, Luni 31 Ianuarie 2005

  • Presedintele Traian Basescu: Ne putem lauda cu o mostenire evreiasca originala, care si-a pus amprenta in mod semnificativ asupra culturii si civilizatiei romanesti



    nr. 359, Luni 31 Ianuarie 2005



  • Intrevederea dintre presedintii Moshe Katzav si Traian Basescu
  • Declaratia Guvernului roman cu ocazia comemorarii a 60 de ani de la
    eliberarea lagarului de la Auschwitz

  • O carte despre presa evreiasca din Romania
  • Banca de date a cimitirului evreiesc din Cernauti




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Presedintele Traian Basescu: Ne putem lauda cu o mostenire evreiasca originala,
    care si-a pus amprenta in mod semnificativ asupra culturii si civilizatiei romanesti


    “Cred ca este nevoie ca in scolile si universitatile romanesti subiectul Holocaust sa fie din ce in ce mai prezent, pentru ca greselile trecutului sa nu se mai repete. Amintirea Holocaustului nu trebuie sa fie un demers pentru o singura zi” a afirmat presedintele Romaniei Traian Basescu in mesajul sau adresat adunarii solemne care a avut loc miercuri seara la Sinagoga Mare din Capitala, pentru comemorarea pogromului legionar din 21-23 ianuarie 1941 de la Bucuresti.


    Iata largi extrase din acest mesaj citit de Consilierul prezidential Claudiu Saftoiu (textul integral poate fi gasit in statia Internet a Presedintiei Romaniei, la adresa http://www.presidency.ro/)


    “Astazi, 20 ianuarie 2005, aducem un pios omagiu celor care, incepand cu anul 1941, au pierit in actiunile de exterminare, pentru singura vina de a fi fost evrei.
    .


    …. Un fenomen de dimensiunile si tragismul Holocaustului nu poate si nu trebuie uitat. Unul din obiectivele mandatului meu va fi acela de a combate orice manifestari xenofobe si anti-semite, de a reaminti ca au fost momente cand respectul pentru celalalt a ramas o lozinca lipsita de orice continut concret.


    Consider ca a spune ce s-a intamplat, in trecut, semenilor nostri evrei, este o datorie pe care o avem fata de cei care au trait acele vremuri, fata de tinerii acestei tari, care trebuie sa poarte un mesaj comun al co-existentei si al interferentelor culturale. Din acest motiv, consider ca rolul procesului educational este covarsitor. Cred ca este novoie ca in scolile si universitatile romanesti subiectul Holocaust sa fie din ce in ce mai prezent, pentru ca greselile trecutului sa nu se mai repete. Amintirea Holocaustului nu trebuie sa fie un demers pentru o singura zi.


    S-a vorbit de multe ori de pericolul alienarii, de cel al rupturii de radacini, considerate ca fiind un pret mult prea mare pe care omul contemporan trebuie sa il plateasca. Dintr-o perspectiva a discursurilor despre alteritate, oricare dintre noi avem nevoie nu numai de sentimentul ca venim de undeva, ca avem un trecut, dar si de un „celalalt” care ne este egal, pentru a ne descoperi pe noi insine ca subiecti autonomi, independenti.


    Tinerii care astazi se formeaza ca personalitati distincte, trebuie sa stie care le este trecutul, de unde vin, pentru a sti incotro sa se indrepte.
    Contez pe sprijnul unor institutii ca Memoriul Yad Vashem de la Ierusalim si Muzeul Holocaustului de la Washington, pentru a consolida, impreuna, acest proces de formare a tinerilor, in lumina respectului pentru adevar si valorile morale.


    Folosesc acest context pentru a saluta orice colaborare cu institutii, centre de cercetare, organizatii evreiesti sau fundatii care ne pot ajuta sa demaram, pe mai departe, astfel de activitati.
    Cred ca un astfel de demers este cu atat mai binevenit intr-o tara care reprezinta un spatiu unic de confluente sefarde si ashkenaze, fapt care ii confera un profil special printre tarile care s-au bucurat, de-a lungul timpului, de prezenta etnicilor evrei.


    Ne putem lauda cu o mostenire evreiasca originala, care si-a pus amprenta in mod semnificativ asupra culturii si civilizatiei romanesti. As putea spune ca si din datorie pentru marile nume, nu numai ale comunitatii evreiesti, ci ale intregului popor roman, trebuie sa restabilim adevarul si sa-l facem, prin toate mijlocacele care ne sunt la indemana, cunoscut semenilor nostri. Din acest motiv, cred ca aplicarea recomandarilor Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului reprezinta un pas esential in aceasta directie.
    Am convingerea ca progresele extraordinare pe care Romania le-a facut pana acum in domeniul cercetarii, educatiei si comemorarii Holocaustului, vor continua si in viitor.


    Inchei folosind frumoasele cuvinte ale rugaciunii traditionale Nizkori (Sa ne amintim).”

    sus





  • Intrevederea dintre presedintii Moshe Katzav si Traian Basescu

    In timpul intrevederii, care a avut loc cu ocazia ceremoniilor prilejuite de comemorarea a 60 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz,
    intre presedintii Moshe Katzav si Traian Basescu, Presedintele Romaniei a spus ca este necesar un proces destul de lung de educatie pentru ca poporul roman sa accepte realitatea Holocaustului in Romania, avand in vedere ca romanii nu au invatat din cartile de istorie despre acest subiect. Basescu a precizat ca problema Holocaustului trebuie acceptata de poporul roman, lucru care se poate face prin introducerea realitatilor istorice in manualele scolare. Surse diplomatice spun ca se discuta despre perfectarea unei vizite oficiale a lui Basescu in Israel…

    sus




  • Declaratia Guvernului roman cu ocazia comemorarii a 60 de ani de la
    eliberarea lagarului de la Auschwitz


    Guvernului Romaniei a dat publicitatii un comunicat cu ocazia comemorarii a 60 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz.
    In document se arata ca Guvernul roman aduce un omagiu tuturor celor care au pierit in cel de-al doilea razboi mondial pentru simplul fapt de a fi fost evrei.


    “Comemorarea” – se arata in Declaratie – “reprezinta un prilej atat de aducere aminte a ororilor si crimelor carora le-au cazut
    prada semenii nostri de origine evreiasca, cat si de reafirmare a angajamentului statelor care fac parte din comunitatea democratica de a
    lupta cu toate mijloacele impotriva xenofobiei si antisemitismului…


    Guvernul roman intelege importanta misiunii sale de a actiona ferm pentru combaterea formelor de discriminare bazate pe diferentele etnice sau religioase. In acest sens, consideram deosebit de importanta respectarea si aplicarea ferma a legislatiei care interzice manifestarile cu caracter xenofob sau antisemit.


    De asemenea, de maxima importanta este domeniul educational, respectiv derularea unor programe pentru cercetarea Holocaustului, pentru predarea in scoli a faptelor legate de acest fenomen si formarea profesorilor care ajuta elevii romani sa cunoasca istoria conationalilor nostri evrei. Consideram ca investitia in educatie reprezinta o investitie in viitorul nostru. In acest sens, contam pe sprijinul statelor care au experienta in acest domeniu, in special in cadrul creat de accederea tarii noastre ca membru cu drepturi depline in International Task Force for Holocaust Education, Remembrance and Research, precum si pe cel al tuturor organizatiilor, fundatiilor, centrelor academice care ne pot ajuta sa
    demaram activitati care au ca obiectiv promovarea adevarului despre destinul evreilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Vom urmari, de asemenea, punerea in aplicare a recomandarilor Comisiei Internationale de Istorici pentru Studierea Holocaustului.


    Aceste decizii fac parte dintr-un ansamblu de masuri care demonstreaza eforturile Guvernului Romaniei de a constientiza generatiile actuale ca un fenomen teribil precum Holocaustul nu trebuie sa se mai repete. Comemorarea Holocaustului nu este un demers legat numai de o Zi nationala a Holocaustului, care in Romania a fost fixata la 9 octombrie (inceputul deportarilor, in 1942, a evreilor romani in Transnistria si Bucovina), ci un demers continuu, care sa reaminteasca ca trebuie sa luptam permanent pentru a fi mai buni, mai toleranti, mai onesti”.

    sus



  • O carte despre presa evreiasca din Romania


    O carte despre “Presa evreiasca din Romania” scrisa de etnosociologul Hary Kuller a aparut de curand in Colectia „Media“ a
    Editurii Tritonic, anunta revista bucuresteana “Observatorul Cultural”. Volumul este organizat pe patru mari sectiuni: Presa evreiasca bucuresteana, Presa evreiasca din provincie, Analiza unor publicatii evreiesti in a doua jumatate a secolului XIX si, in sectiunea a patra, un capitol despre Evreii in lojile masonice si un Calendar al evenimentelor culturale 1857-1940.


    Lucrarea urmareste istoria presei evreiesti de la inceputurile acesteia (a doua jumatate a secolului al XIX-lea) pina in 1940, de la marile gazete si reviste, publicatiile de limba romana, idis si ebraica, presa sefarda si pina la foile volante ale emigrantilor de la 1900.


    Fiecare sectiune este insotita de una sau mai multe anexe: indici selectivi si alfabetici ai gazetarilor evrei in presa romaneasca de dinainte de 1940, lista publicatiilor evreiesti aparute in Bucuresti intre 1857-1997, un text despre Anuarul israelit la 125 de ani de la aparitie, Evreii in literatura populara universala, pagini despre Analele Societatii istorice „Iuliu Barasch“ s.a. Ilustratii si facsimile ale principalelor publicatii evreiesti completeaza aceasta “contributie deosebit de importanta cu privire la istoria culturala evreiasca si romaneasca deopotriva. O sectiune printr-o istorie complexa si zbuciumata…”, conchide “Observatorul Cultural”.

    sus



  • Banca de date a cimitirului evreiesc din Cernauti


    Hymie Reichstein – conducatorul Societatii de genealogie evreiasca din Ottawa – a realizat de curand un CD continand fotografiile a peste 20.000 pietre funerare din cimitirul evreiesc cernautean. Gasirea fotografiei unui mormant anume este insa anevoioasa, necesitand uneori cateva ore. Acum, un alt pasionat al genealogiei evreiesti bucovinene, Bruce Reisch (cu domiciliul in Geneva si New York), lucreaza, pe baza acestui CD, la crearea unei banci de date cu imagini si texte, care sa permita gasirea rapida a tuturor informatiilor privind cimitirul. Cautarile vor fi posibile pe criteriul zonal, temporal – inaintea celui de-al doilea razboi mondial si perioada urmatoare – al numelor etc.

    Pe pietrele funerare sunt inscriptii in limbile rusa sau ucraineana, ebraica, germana si, mai putine, in romana. Pe unele pietre sunt inscriptii in doua limbi ebraica si germana si ebraica si rusa.

    O parte din pietrele funerare vechi au texte ce nu mai pot fi descifrate. Pentru gasirea numelui celor ce au fost ingropati se fac cercetari suplimentare in registrele oficiale ale cimitirului. Pe multe din pietre sunt trecute si poreclele decedatilor. Pe cele mai multe din pietrele
    vechi inscriptiile sunt numai in limba ebraica.

    Bruce Reisch s-a nascut in Statele Unite, la fel ca si parintii sai. O bunica s-a nascut la Radauti iar bunicul, Morris Reisch, a parasit Sadagura in 1912. Pana in anii ’60 ai secolului trecut a mai avut rude la Radauti. Bruce Reisch a facut in 1998 o calatorie in cautarea “originilor” la Radauti, Gura Humorului, Cernauti si Sadagura.

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 315, Marti 16 Martie 2004

  • Doi laureati ai Premiului Israel – originari din Romania!
  • Elie Wiesel – presedinte de onoare al primului Congres international al evreilor nascuti in Romania
  • Decorarea Marelui Rabin Menahem Hacohen




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Doi laureati ai Premiului Israel – originari din Romania!

    Doua din cele trei persoane care primesc anul acest Premiul Israel pentru realizari de o viata sunt nascute in Romania.

    Doamna Lia van Leer, acum in virsta de 8o de ani ( s-a nascut la Balti, in Romania), este o personalitate marcanta a cinematografiei israeliene, ea va primi Premiul Israel pentru contributia determinanta la dezoltarea culturii cinematografice din Israel. Distinctia ii este acordata in calitate de fondatoare si directoare a Cinematecii din Ierusalim si a Festivalului International de film care se desfasoara anul acesta la Ierusalim pentru a 21 oara. Ea a venit in tara in anul 1940, sa-si viziteze sora, si nu s-a mai inapoiat in Romania din pricina razboiului. S-a casatorit cu Wim van Leer (1913-1992), inginer, pilot, ziarist, dramaturg si producator de film stabilindu-se la Haifa unde au infiintat, in 1955, primul cineclub din tara. “Atunci nu era televiziune, povesteste ea, si aveam un proiector de 16 mm, primit cadou de la socrul meu. In fiecare vineri invitam prieteni sa vizioneze filme. Casa noastra a devenit cea mai populara din Haifa”.

    Curind din acest cineclub s-a nascut Cinemateca din Haifa. Colectia personala de filme s-a dezvoltat cu timpul, astfel ca in 1960 s-a intemeiat pe baza ei Arhiva Israeliana de filme, acceptata in 1963 ca membru al Federatiei Internationale de Filme.In 1973 sotii Van Leer s-au mutat la Ierusalim unde, cu ajutorul primarului Teddy Kolek si al Fundatiei “Ierusalim”, au construit, vis-a-vis de zidurile Orasului Vechi, in 1981, sediul permanent al Arhivei Israeliene de Film, al Cinematecii, si al Festivalului International de film ( infiintat in 1984).
    Activitatea Liei van Leer a fost recunoscuta pina acum prin decernarea multor premii nationale si internationale, printre ele: Premiul decernat de presedintele Haim Hertzog pentru activitatea sa voluntara (1988), distinctiile franceze “Cavaler al Artelor si Literaturii” si “Cavaler al Legiunii de Onoare”, Premiul pentru intreaga sa viata pusa in slujba cinematografului acordat de Academia Israeliana de film (1998).

    Al doilea laureat al Premiului Israel 2004 originar din Romania este Moshe Schnitzer, fondator al industriei israeliene de diamante, Presedinte de onoare al Bursei israeliene de diamante, pe care a condus-o efectiv timp de trei decenii; el a deschis in aceasta perioada in numeroase tari piete de desfacere pentru industria israeliana de diamante – apreciata azi la 14 miliarde dolari. Moshe Schnitzer a fost si presedinte al Federatiei Mondiale a burselor de diamante si conducator al Institutului de diamante din Israel. In anul 2000, cand a implinit 80 de ani, numele sau a fost acordat Centrului de diamante din Ramat Gan.

    sus





  • Elie Wiesel – presedinte de onoare al primului Congres international al evreilor nascuti in Romania

    La inceputul adunarii generale bianuale a Organizatiei Unitare a Evreilor Originari din Romania – AMIR, care a avut loc luni 8 Martie 2004, gen (r) Moshe Nativ, presedintele organizatiei, a propus sa se tina un moment de reculegere in memoria academicianului Nicolae Cajal. Vorbitorul a evocat de asemenea faptul ca printre lauratii Premiului Israel 2004 se afla si doua persoane nascute in Romania: Lia Van Leer si Moshe Snitzer.

    In continuarea sedintei, Shai Nagor, contabilul sef al AMIR, a prezentat Adunarii Generale raportul financiar al organiatiei pe anul 2003; dupa ce a raspuns la unele intrebari puse din sala, raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

    In continuare, Moshe Nativ a vorbit despre vizita sa in Romania si despre discutiile avute in luna Ianuarie 2004 cu reprezentanti ai guvernului roman in legatura cu organizarea la Bucuresti a primei parti a Congresului international al evreilor originari din Romania. El a anuntat ca Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel, a trimis o scrisoare in care arata ca se simte onorat de faptul ca AMIR i-a propus sa detina functia de presedinte de onoare al congresului si ca accepta aceasta propunere. Moshe Nativ s-a referit si la unele probleme legate de gazduirea muzeului in cladirea Beit Basarabia din Tel Aviv, unde ar urma sa se cladeasca in acest scop doua etaje suplimentare. El a aratat ca din cele trei proiecte primite pana acum (de la David Gafni, Beno Friedel si Amnon Rechter) o comisie de specialisti a ales primele doua, si l-a invitat pe ing. Moni Iucle sa le prezinte adunarii intr-o forma combinata multimedia. Dupa prezentarea proiectului cu ajutorul unui proiector, ing. Iucle a raspuns la intrebari puse din sala. A fost pusa in discutie si varianta construirii nu numai a celor doua etaje suplimentare destinate muzeului dar si a altor doua etaje, cu birouri ce ar urma sa fie inchiriate. Printre vorbitori s-a aflat si dr. Dani Koren – presedintele Beit Basarabia, care si-a reafirmat sprijinul pentru construirea muzeului la Beit Basarabia si pentru proiectele de contract elaborate.

    Prof. dr. Riri Manor – presedinta Asociatiei Scriitori Israel – Romania si Moshe Schechter – fostul primar al orasului Modiin, care au asistat la sedinta, si-au exprimat dorinta sa participe mai activ la eforturile organizatiei de creare a Muzeului si de organizare a primului Congres international al evreilor nascuti in Romania. Dorinta lor va fi discutata de conducerea AMIR.

    Inaintea adunarii generale a avut loc o sedinta a comitetului de conducere AMIR in cadrul careia s-au discutat raportul financiar pe anul 2003 si probleme legate de organizarea muzeului si a congresului international.
    La sedinta au mai participat: Moshe Nativ – presedintele AMIR, Menahem Ariav – presedinte de onoare, primarul orasului Natzeret, Moshe Nagor – vicepresedinte, Zvi Ben Dov – director general, Bercu Kriegler – responsabil financiar, Uri Adar – consilier juridic, gen. (r) Mendi Maron, Iehoshua Sontag, Zvi Sharon, Dov Kali, Shaul Carmel, rav Iosef Wasserman, Sonia Palty, Paltiel Segal, Arie Kupferschmidt, Yula Weiner, Iosef Klein, Meir Shefi, Zvika Idelman, Moshe Schechter, Dani Cohen, Shai Nagor, Wortman Yakov – Patzaki.



    sus



  • Decorarea Marelui Rabin Menahem Hacohen

    Marele Rabin Hacohen Menachem, sef rabin al cultului mozaic din Romania, a primit miercuri la Palatul Cotroceni Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Mare Ofiter. Decoratia – transmite Agentia Rompres – i-a fost oferita de presedintele Romaniei Ion Iliescu, in semn de apreciere deosebita pentru activitatea sustinuta in domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic si civic dovedit si pentru contributia avuta la intarirea legaturilor interconfesionale, de buna si pasnica convietuire. Seful statului roman a apreciat in cateva cuvinte activitatea
    Marelui Rabin, care a preluat aceasta functie dupa moartea lui sef rabinului Moses Rosen.

    Nascut la Ierusalim, Marele Rabin a tinut sa vorbeasca “in limba profetilor”, dupa cum a spus domnia sa, aratand ca distinctia reprezinta inainte de toate un simbol al prieteniei dintre poporul roman si cel israelian. “Istoria comunitatii evreiesti din Romania este o istorie de 600 de ani neintrerupti si o mare parte din ea este o perioada stralucita a relatiilor romano-israeliene. Au fost si cateva capitole mai putin bune, dar domnul presedinte face tot ce poate ca aceasta umbra sa nu mai fie umbra. Nu primesc aceasta distinctie pentru mine personal, ci pentru ca reprezint comunitatea evreiasca si dragostea pe care evreii originari din Romania o simt pentru aceasta tara”, a spus Marele Rabin in cadrul ceremoniei.

    Tot el a amintit si de regretatul profesor Nicolae Cajal, care a fost “un simbol al relatiilor dintre poporul roman si cel evreu.”

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 308, Marti 25 Ianuarie 2004

  • Academicianul Balaceanu-Stolnici a cerut iertare evreilor in numele poporului roman
  • Deschiderea Expozitiei “Holocaust 1933 – 1945. Curajul de a-ti aduce aminte”
  • Bucurestiul isi reafirma sprijinul pentru Congresul International
    al Evreilor Originari din Romania




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Academicianul Balaceanu-Stolnici a cerut iertare evreilor in numele poporului roman

    Academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, descendentul unei familii de aristocrati, personalitate bine cunoscuta in Romania, a cerut joi iertare in mod public evreilor romani pentru suferintele pe care le-au indurat in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Vizibil emotionat, el a declarat, de la amvonul Templului Coral din Bucuresti: “In numele meu, al generatiei mele si al poporului roman cer evreilor iertare”. Interventia sa a avut loc in cadrul ceremoniei in memoria evreilor omoriti in timpul pogromului organizat de legionari in zilele de 21 – 23 Ianuarie 1941.

    In cadrul ceremoniei, dl. Victor Opaschi – consilier prezidential, a citit un mesaj transmis de dl. Ion Iliescu – presedintele Romaniei. In mesaj au fost evocate victimele acelei “dezlantuiri de barbarie si crime care a atins paroxismul in zilele de 21-23 ianuarie 1941, prin jefuirea si masacrarea populatiei evreiesti din Bucuresti si prin incendierea unor importante lacase de cult ce-i apartineau… Ororile pe care le-au trait evreii au fost cele mai abominabile, tocmai fiindca aveau drept subiect poporul care a inzestrat omenirea cu cea mai inalta idee despre om, considerandu-l creat de Dumnezeu “dupa chipul si asemanarea lui… “In mesaj a fost evocata prima vizita pe care dl. Ion Iliescu a facut-o la 18 Aprilie 1993 la Templul Coral, cand a fost intampinat de sef rabinul Moses Rosen, care i-a spus ca “in cele sase secole ale convietuirii romano-evreiesti atestate documentar pe aceste meleaguri, era pentru prima oara cand un sef de stat roman pasea pragul unei sinagogi. Convingerea mea profunda – intarita de cunoasterea la fata locului a realitatilor din statul Israel si de intalnirile cu numerosi cetateni proveniti de pe meleagurile noastre – este ca intre noua Romanie nascuta dupa decembrie ’89 si statul Israel, renascut peste milenii si contopind intr-o sinteza geniala spiritul Vechiului Testament cu iluminarile din epoca Internetului, trebuie dezvoltate intens in viitor relatii cu adevarat privilegiate… Cei aproape o jumatate de milion de fosti compatrioti deveniti acum cetateni ai statului Israel, ca si cei ramasi printre noi, au arcuit intre Romania si statul Israel un mare pod peste Mediterana, un pod sufletesc ce se va consolida si mai mult…” Presedintele s-a referit de asemenea in mesajul sau la “acel unicat al istoriei universale contemporane, care a fost, totusi, sabotarea de catre omenia romaneasca a “solutiei finale hitleriste”" si a mai spus “Ma gandesc la instituirea, de comun acord, a unei zile in care sa ne adunam tot asa, dar intr-un loc incarcat de amintiri mai senine, poate la Teatrul Evreiesc … sa ne intalnim deci spre a face un bilant periodic al tuturor puntilor de colaborare dintre doua popoare”.

    Au mai vorbit acad. Razvan Teodorescu – ministrul culturii si cultelor, doamna Rodica Radian – Gordon, ambasadoarea Romaniei la Bucuresti, av. Iulian Sorin – secretarul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, inginerul Ben Zvi Guttman din Israel (al carui tata – rabinul Zvi Gutman si doi din frati sai, Iancu si Josef, au fost dusi de legionari in padurea din Jilava; fratii sai au fost impuscati mortal, dar tatal sau a scapat ca prin minune cu viata, fiind acoperit de trupurile baietilor sai, cazute peste el).

    La ceremonie au asistat ministri, membri ai Parlamentului, membri ai comunitatii evreiesti, inalti reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai Bisericii Catolice, alte personalitati ale vietii publice romanesti, diferite personalitati israeliene.

    Cateva ziare centrale din Bucuresti au relatat despre sedinta comemorativa de la Templul Coral. “Ziua” a publicat un articol semnat de Tesu Solomovici – corespondentul sau din Israel – articol al carui titlu evoca cererea de iertare formulata de acad. Balaceanu – Stolnici. Ziarul “Adevarul” a publicat urmatoarea nota:

    Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a comemorat ieri implinirea a 63 de ani de la asasinarea evreilor bucuresteni in timpul pogromului legionar din 21-23 Ianuarie 1941. In acele zile tragice au fost ucisi 120 de evrei in padurea Jilava, la Abator sau pe strazile Capitalei, au fost arse sinagogi si jefuite mai multe magazine evreiesti.

    La ceremonia de ieri au vorbit reprezentanti ai Federatiei, ai Ambasadei Israelului la Bucuresti, urmasi ai celor asasinati in cursul rebeliunii legionare, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Teodorescu, acad. C. Balaceanu-Stolnici, martor la acele evenimente si unul dintre cei care au incercat sa diminueze proportiile tragediei traite de evrei acum peste sase decenii. A fost citit un mesaj din partea presedintelui Ion Iliescu.

    In anul 2003, academicianului Constantin Balaceanu – Stolnici i-a aparut volumul “Incursiuni in lumea sufletului”, Editura Paideia. Autorul scrie despre cartea sa: “In lucrarea de fata am extins considerabil expunerea mea, acordand modelelor spirituale o dezvoltare care sa umple golul primei mele incercari. Am urmarit astfel, pas cu pas, modul cum era imaginata fiinta umana si in special psihismul, in lungul parcurs al istoriei culturii (si stiintei), din paleoliticul superior pana astazi. Nu am abordat insa modelele asiatice, si ele extrem de interesante, si m-am rezumat la spatiul nostru cultural european si circum-mediteranean”.

    sus





  • Deschiderea Expozitiei “Holocaust 1933 – 1945. Curajul de a-ti aduce aminte”

    Reprezentantul Centrului Simon Wiesenthal a cerut procurorului general al Romaniei anularea reabilitarii a doi colonei implicati in evenimentele din 1941

    O expozitie despre crimele comise de nazisti si aliatii lor in timpul celui de-al doilea razboi mondial, atat in Germania cat si in Romania, “Holocaust 1933 – 1945. Curajul de a-ti aduce aminte”, a fost deschisa, ieri, la Muzeul National de Istorie a Romaniei, in prezenta presedintelui Ion Iliescu, scrie ziarul Curierul National de sambata.

    Expozitia reflecta aspecte ale politicii de prigoana si discriminare rasiala promovate de nazisti si de aliatii celui de-al treilea Reich in perioada 1933 – 1945, actiuni care au culminat cu exterminarea a peste sase milioane de evrei dintre care circa un milion au fost copii. In holul central al Muzeului National de Istorie a Romaniei au fost expuse fotografii, panouri cu texte ce relateaza cele intamplate evreilor in lagarele de concentrare naziste, dar si copii ale unor documente care atesta faptul ca pe teritoriul Romaniei a avut loc o ucidere sistematica a evreilor. Expozitia a fost itinerata pana in prezent in 50 de tari de pe cinci continente.

    Documentele referitoare la uciderea evreilor in Basarabia, Bucovina, sudul Transilvaniei sau in timpul Pogromului de la Bucuresti, al celui de la Iasi, sau in sudul Transilvaniei au fost furnizate de Lya Beniamin si de Irina Cajal-Marin.

    Expozitia cuprinde si doua obiecte-simbol pentru cei care au avut de suferit in urma prigoanei naziste: o usa de tren – pentru a aduce aminte de metodele de deportare, si o caruta, dintre cele cu care gardienii umblau prin lagar pentru a aduna pe cei morti.

    Presedintele Ion Iliescu – continua ziarul – a declarat ca aceasta expozitie constituie un mijloc de a face ca astfel de evenimente sa nu se mai intample. Presedintele si-a adus aminte de faptul ca in 1941 locuia langa abatorul din Bucuresti, locul unde au fost omorati mai multi evrei si de incendierea sinagogilor, magazinelor si locuintelor locuite de acestia. “Sunt fapte ale istoriei care trebuie sa ramana mereu prezente in amintire ca sa putem curma din radacina ceea ce a generat aceste fapte antiumane si sa nu mai permitem repetarea lor”, a incheiat Iliescu.

    Directorul Centrului Simon Wiesenthal, Efraim Zuroff, unul dintre organizatorii expozitiei, a subliniat ca oamenii politici trebuie sa recunoasca – atunci cand este cazul existenta Holocaustului – si ca cei care au participat activ la punerea sa in practica trebuie descoperiti si pedepsiti. “Nu trebuie sa ne amagim. Holocaustul nu s-a intamplat pe alta planeta, s-a intamplat aici, si in aceasta tara, chiar in acest oras in care ne aflam acum”, a declarat Efraim Zuroff.

    Intr-o conferinta de presa desfasurata inaintea deschiderii oficiale a expozitiei, Zuroff a anuntat ca a trimis procurorului general al Romaniei o scrisoare cu numele a doi colonei, care au avut un rol activ in omorarea evreilor din Basarabia si Bucovina, in 1941. Cei doi colonei, Radu Dinulescu si George Petrescu, au fost reabilitati de statul roman, printr-o hotarare a Curtii Supreme de Justitie. Reprezentantul Centrului Simon Wiesenthal asteapta ca procurorul general al Romaniei, Ilie Botos sa anuleze aceasta reabilitare, iar cei doi sa-si ispaseasca pedeapsa.

    Expozitia a fost realizata in colaborare de Ministerul Culturii si Cultelor, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Centrul Simon Wisenthal – Israel si Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania. La eveniment au mai participat ambasadorul statului Israel, Rodica Radian Gordon, ministrul Culturii si Cultelor – Razvan Theodorescu, membri ai Corpului Diplomatic acreditati in Romania. Expozitia va fi deschisa pana in luna martie a acestui an.



    sus



  • Bucurestiul isi reafirma sprijinul pentru Congresul International
    al Evreilor Originari din Romania

    Guvernul roman si-a reafirmat sprijinul pentru organizarea la Bucuresti a primei parti a Congresului International al Evreilor Originari din Romania, in toamna anului 2004 (partea a doua urmeaza sa se desfasoare, in continuare, la Ierusalim). Acest sprijin a fost reafirmat cu prilejul intalnirii care a avut loc recent la Bucuresti intre gen (r) Moshe Nativ, presedintele Organizatiei Unitare a Evreilor Originari din Romania – AMIR, si dl. Eugen Bejinariu, ministru la Ministerul pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului Romaniei.

    Aceasta intalnire a fost evocata in cadrul sedintei secretariatului AMIR care a avut loc la 10 Ianuarie la Tel Aviv. In cadrul sedintei s-a amintit ca in luna Octombrie 2003, dl. Adrian Nastase – primul ministru al Romaniei – l-a primit pe dl. Moshe Nativ, care i-a prezentat proiectele AMIR de organizare a Muzeului de Istorie a Evreilor din Romania si a Congresului International, proiecte pe care premierul le-a salutat si pentru care a promis sprijinul autoritatilor romanesti.

    In continuarea acestui dialog, gen.(r) Moshe Nativ s-a intalnit la Bucuresti cu dl. Eugen Bejinariu, cu care a discutat pregatirea lucrarilor congresului. Urmeaza sa se stabileasca data, locul de desfasurare si alte detalii tehnice ale sectiunii din Bucuresti a Congresului. Una din propunerile prezentate de AMIR priveste organizarea unei actiuni care sa prezinte transformarile prin care a trecut societatea romaneasca
    dupa Revolutia din Decembrie 1989 si evolutia in aceasta perioada a situatiei populatiei evreiesti din Romania.

    La intalnirea de la Bucuresti au mai participat dr. Irina Cajal – fiica Acad. Nicolae Cajal – presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si reprezentanta a AMIR la Bucuresti, dl Iulian Sorin – secretarul general al FCER, precum si dl. Florin Vasiliu – consilier diplomatic al ministrului.

    Cu prilejul vizitei la Bucuresti, Moshe Nativ a discutat si problema retrocedarii proprietatilor comunitatii evreiesti confiscate de autoritatile romanesti in perioada dictaturilor antonesciana si comunista. Au fost abordate, intre altele, si probleme legate de cladirile a doua spitale, din Bucuresti si Timisoara, inapoiate FCER. Intrucat Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania nu doreste sa schimbe obiectul activitatii celor doua cladiri, care servesc necesitatilor de sanatate ale populatiei, se cauta acum solutii pentru ca in schimbul celor doua cladiri FCER sa capete alte imobile corespunzatoare.

    La sedinta secretariatului AMIR au mai participat – in afara presedintelui organizatiei – Moshe Nagor – vicepresedinte, Zvi Ben Dov – secretar general, Bercu Krigler – responsabilul financiar, Baruch Tercatin, Iehoshua Zontag.

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 304, Marti 30 Decembrie 2003

  • Delegatia israeliana a participat la Hanuchiada din Romania
  • “Calea Vacaresti – Strada Dizengoff” – un film serial dedicat alialei romane
  • “Fenomenul Transnistria”




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Delegatia israeliana a participat la Hanuchiada din Romania

    Corespondenta de la Zvi Ben Dov:

    O delegatie israeliana a participat la Hanuchiada 2003 – organizata de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania. Delegatia a fost compusa din domnii Richard Armon – presedintele Camerei de Comert Israel – Romania si presedintele proiectului “Keser Hamishpahot” initiat de Joint, Moshe Nagor – presedintele Ligii de Prietenie Israel – Romania, amandoi cu sotiile, d-na Sara Kremer – directoarea programelor “Hamifal Haleumi le Pituah Hevrati – Joint”, initiatoarea acestei vizite, d-na Rita Aschenazi si semnatarul acestor randuri – Zvi Ben Dov – secretarul Organizatiei Unitare a Evreilor Originari din Romania, cu sotia.

    Pentru cativa dintre membrii delegatiei, care nu au mai fost de multi ani in Romania, revederea tarii in care ne-am nascut a fost emotionanta. In ceea ce ma priveste, am plecat spre Israel din orasul Focsani, cand aveam 15 ani, la 24 Decembrie 1947, in urma cu 56 de ani… La emotia initiala s-a adaugat, pe parcursul vizitei, emotia intalnirii cu comunitatile evreiesti, primirea calduroasa ce ni s-a facut ca oaspeti, interesul si dragostea manifestate fata de Israel. Avocatul Iulian Sorin – secretarul general al FCER, ing. Osy Lazar – presedintele Comunitatii Evreilor din Bucuresti s-au straduit sa ne organizeze cat mai bine vizita.

    Delegatia si-a inceput vizita participand la o nunta oficiata vineri dimineata la Templul Coral. Datorita faptului ca – urmare a alialei masive – numarul evreilor din Romania e acum foarte mic, nuntile sunt evenimente rare si asta explica de ce Sinagoga Mare a fost arhiplina. Serviciul religios a fost oficiat de marele rabin Menahem Hacohen. Corul a cantat in idis si ebraica, contribuind la atmosfera sarbatoreasca din Templu.

    Vineri dupa amiaza, delegatia a revenit la Templul Coral, din nou arhiplin, unde a fost aprinsa prima lumanarica de Hanuca. Au fost de fata si acad. Razvan Theodorescu, ministrul roman al culturii si cultelor, Zvi Fain – director Joint pentru Romania, inalti reprezentatnti ai cultelor din Romania, universitari, oameni politici si de cultura, un grup de tineri evrei din Statele Unite. Serviciul religios a fost oficiat de marele rabin Menahem Hacohen impreuna cu prim cantorul Iosef Adler. Corul de copii “Talmud Tora” a interpretat cantece de Hanuca si s-au impartit cadouri copiilor. Au vorbit despre Hanuca marele rabin Menahem Hacohen, dr. Zvi Fain si av. Iulian Sorin.

    Hanuchiada a continuat duminica cu plecarea, cu un autobus, la
    Brasov. Impreuna cu delegatia israeliana au mai plecat marele rabin Menahem Hacohen, Zvi Fain, Iulian Sorin si grupul de tineri din America. Prima escala a fost la sinagoga din Brasov. Impreuna cu un mare numar de membri ai sinagogii se mai aflau in templu oficialitati si alte personalitati locale. Au vorbit cativa dintre oaspeti, precum si Tibi Roth, presedintele comunitatii evreiesti brasovene. In aceiasi zi, devreme dupa amiaza, Hanuchiada a continuat la Tg. Mures iar noaptea tarziu – la Cluj. De mentionat ca autobusul Hanuchiadei a sosit la Cluj dupa miezul noptii si ca, in ciuda orei tarzii, enoriasii sinagogii si oficialitati ne-au .

    Hanuchiada a continuat la Oradea, Arad si Timisoara. Miercuri am revenit la Bucuresti, unde am avut o intalnire cu Acad. Nicola Cajal – presedintele FCER, cu care am avut o c onvorbire calduroasa, la care a participat fi fiica sa Dr. Irina Cajal.

    A fost o calatorie obositoare dar contactul emotionant pe care l-am avut direct cu comunitatile evreiesti vizitate si revederea tarii in care ne-am nascut au meritat toate eforturile.

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 302, Marti 16 Decembrie 2003

  • Grupuri de discutii pe Internet dedicate Muzeului de istorie a evreilor din Romania
  • Grupul International de Lucru pentru Educatie in domeniul Holocaustului




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Grupuri de discutii pe Internet dedicate Muzeului de istorie a evreilor din Romania

    In ziua de 10 Decembrie a avut loc la Tel Aviv sedinta
    comitetului de conducere al AMIR – Organizatia Unitara a Evreilor Originari din Romania. In cadrul intalnirii, gen (r) Moshe Nativ – presedintele AMIR, s-a referit la actiunile initiate in ultimele trei luni pentru a informa despre congres – ca si despre proiectul Muzeului evreilor nascuti in Romania – cat mai multi evrei cu radacini romanesti care locuiesc acum in alte tari.

    In cursul sedintei, Moshe Nagor – vice-presedinte al AMIR, s-a
    referit la activitatea Comisiei de specialisti creata in sedinta anterioara. Filip Paltiel Segal a propus organizarea unei intalniri a AMIR-ului cu laureatii Premiului Israel si ai altor premii nationale si internationale, nascuti in Romania, si invitarea lor sa se alature actiunii de creare a Muzeului.
    Au mai luat cuvantul Menahem Ariav – primarul orasului Natzeret Ilit, Zvi Ben Dov – secretarul general al AMIR, Bercu Kriegler – responsabil financiar al AMIR, ing. Baruch Tercatin, Avi Avisar, Iehoshua Zontag, avocatul Uri Adar – consilierul juridic.

    Inaintea sedintei comitetului de conducere, Moshe Nativ, Moshe Nagor si Zvi Ben Dov s-au intalnit cu Noam Yaffe – seful emisiunii in limba romana a postului de radio Kol Israel si cu ziaristul Haim Tal – fost redactor la ziarul Haaretz, cu care au discutat probleme legate de popularizarea activitatii AMIR in cadrul mass-media de limba ebraica si engleza. In acest context, s-a scos in evidenta ca in presa ebraica exista numerosi gazetari nascuti in Romania care ar putea ajuta la popularizarea proiectelor privind muzeul de istorie al evreilor din Romania si congresul international de anul viitor. Cu prilejul aceleiasi intalniri, s-a decis crearea in Internet a unor grupuri de discutie consacrate Muzeului de istorie a evreilor originari din Romania si Congresului international din 2004. Grupurile vor functiona in limbile romana, engleza si, ulterior, ebraica.

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 300, Duminica Miercuri, 3 Decembrie 2003

  • Expozitia “Evreii din Romania in timpul Holocaustului”
  • Se dezvolta baza de date Jewishgen.Romania




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Expozitia “Evreii din Romania in timpul Holocaustului”

    In cadrul celei de-a X-a editii a Targului de carte “Gaudeamus” (Bucuresti, 26-30 noiembrie 2003, organizat de Societatea Romana de Radiodifuziune, s-a deschis expozitia foto-documentara “Evreii din Romania in timpul Holocaustului”. Autorii expozitiei sunt istoricii Lya Benjamin si Andrei Oisteanu. Documentele si fotografiile prezentate pe cele douazeci de panouri tematice au fost preluate din Arhiva Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Muzeul de Istorie a Evreilor din Romania, US Holocaust Memorial din Washington si din alte arhive oficiale sau particulare. De asemenea, expozitia a cuprins o ampla prezentare a cartilor aparute in ultimii ani pe tema Holocaustului din Romania si Europa.

    Manifestarea a fost deschisa la 26 noiembrie de catre Dragos Seuleanu, director general al Societatii Romane de Radiodifuziune, cercetatorul Andrei Oisteanu si deputatul Dorel Dorian. In ultima zi a targului de carte, expozitia a fost vizitata de presedintele Ion Iliescu. Expozitia a primit Premiul de excelenta al Targului de carte “Gaudeamus” 2003.

    sus





  • Se dezvolta baza de date Jewishgen.Romania

    Baza de date de genealogie a evreilor nascuri in Romania – aflata la jewishgen – continua sa se dezvolte la adresa http://www.jewishgen.org/databases/Romania.

    Au fost adaugate circa 40.000 noi inregistrari, incluzand lista votantilor din Duma basarabeana 1906 – 1907 in districtele Balti si Hotin. Sunt incluse date din orasele Falesti, Riscani, Sculeni, Briceni, Lipcani, Edinet, precum si din Orhei, localtati aflate acum in Republica Moldova, ca si din unele localitati aflate acum in Ucraina. Mai sunt disponibile inca peste 100.000 inregistrari, care asteapta voluntari pentru prelucrare si introducere in baza de date.

    Intre datele recent introduse se afla si rezultatele unui recensamant al barbatilor evrei nascuti in Romania in anii 1881 si 1882, recensamant ordonat de Ion Antonescu in 1942, si care erau prea varstnici pentru a fi trimisi in tabere de munca. Au fost gasite si rezultatele unui recensamant al barbatilor nascuti in Romania intre anii 1893 – 1921, care urmau sa fie trimisi in tabere de munca; aceasta lista are mai mult de 300 pagini cu peste 8000 de intrari.

  • Buletin de stiri ISRO-Press nr. 299, Duminica 23 Noiembrie 2003

  • Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat un spectacol la Berlin
  • Cat de antisemiti sunt germanii?
  • De ce a fost blocata publicarea unui raport cu privire la antisemitism




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Teatrul Evreiesc de Stat a prezentat un spectacol la Berlin

    Zilele Culturale Evreiesti de la Berlin au fost deschise la 15 noiembrie cu o reprezentatie a Teatrului Evreiesc de Stat din Bucuresti – “Sonata Kreutzer”, de Jakob Gordin, o piesa in idis, despre destinul unei familii de evrei in Rusia tarista si apoi in America, a anuntat Agentia “France Presse”, citata de newsletter-ul “Divers”.

    In cadrul Zilelor Culturale Evreiesti, care se vor desfasura pina la 29 noiembrie, a fost reconstituita o straduta evreiasca, asa cum existau mai multe in Europa inaintea celui de-al doilea razboi mondial. In cadrul acestei manifestari se vor desfasura, de asemenea, si concerte, expozitii, degustari, dar si o seara de rap idis, asigurata de cateva grupuri din New York.

    Potrivit UNESCO, limba idis este vorbita de cateva sute de mii de persoane, dintre care 213.000 americani, 200.000 israelieni si 154.000 de persoane din fosta Uniune Sovietica.

    sus





  • Cat de antisemiti sunt germanii?

    O corespondenta cu titlul de mai sus, transmisa din Berlin de William Totok, a fost publicata de revista bucuresteana “Observatorul cultural”. Reproducem din articol:

    La initiativa Centrului pentru studierea antisemitismului din Berlin si a ziarului “Die Welt” s-a efectuat recent un sondaj in vederea examinarii existentei potentialului antisemit in societatea germana.

    In opinia istoricului Wolfgang Benz, rezultatele sondajului sunt “surprinzator de pozitive”. Asta rezulta in primul rand din intrebarea clasica: “Ati avea ceva impotriva sa aveti un vecin evreu?”. La aceasta intrebare, 85% din cei chestionati au raspuns ca le este indiferent daca ar avea un vecin evreu. 13% s-au exprimat explicit in favoarea unui evreu ca vecin. Numai 2% dintr-un esantion reprezentativ de 1.006 persoane chestionate nu-si doresc vecini evrei.

    Numeroase ziare din Germania au avertizat in ultimele zile fata de cresterea antisemitismului, dupa ce s-au aflat amanunte despre iesirile antisemite ale deputatului crestin-democrat Martin Hohmann. Exagerand rolul evreilor in timpul revolutiei bolsevice din Rusia, Hohmann i-a calificat pe acestia drept un “popor de faptasi”.

    Realizatorii sondajului au dorit sa afle daca germanii cred ca antisemitismul este un fenomen raspindit in tara sau nu. 79% din cei chestionati sunt de parere ca germanii au o atitudine pozitiva fata de evrei, pe cind 1% cred ca germanii sunt antisemiti.

    Cei chestionati indica si anumite cauze pentru faptul ca in mass-media au fost articulate si anumite rezerve fata de evrei sau fata de politica israeliana. 65% din cei chestionati sunt de parere ca principala cauza pentru criticile la adresa evreilor ar fi politica Israelului. 52% considera cererile de compensare materiala pentru suferintele indurate in timpul Holocaustului drept un motiv de critica, iar 32% impartasesc opinia ca puterea economica si sociala a evreilor este izvorul criticilor.

    Pentru a masura gradul de raspandire a unui vechi stereotip, potrivit caruia evreii ar controla sau ar influenta in mod decisiv politica internationala, sondajul a ajuns la urmatorul rezultat: 25% din cei chestionati cred, iar 67% nu cred ca evreii pot influenta politica internationala.

    sus





  • De ce a fost blocata publicarea unui raport cu privire la antisemitism

    Un organism al Uniunii Europene a blocat publicarea unui raport despre antisemitism care ajunge la concluzia ca grupuri de musulmani si pro-palestinieni se afla la baza incidentelor examinate, a anuntat ziarul “Financial Times”. Este vorba de European Monitoring Center on Racism and Xenophobia (EUMC) cu sediul la Viena. Studiul a fost comandat anul trecut, dupa o serie de incidente cu caracter antisemit in tari europene si a fost realizat de Centrul pentru Cercetare a Antisemitismului din cadrul Universitatii Tehnice din Berlin. Concluziile studiului au fost considerate de EUMC ca fiind “inflamatorii”. Decizia de nepublicare a fost luata in februarie 2003, dupa ce autorii studiului au refuzat sa faca modificarile ce le-au fost propuse. Intre altele, autorilor studiului li s-a reprosat ca definitia pe care o dau antisemitismului include si unele acte anti-israeliene si ca s-au concentrat in analiza lor pe faptuitorii musulmani si pro-palestinieni. Din relatarea ziarului se intelege ca membrii board-ului de la EUMC ar fi preferat sa se spuna doar ca autorii actelor antisemite sunt cetateni francezi, belgieni sau olandezi etc. si sa nu se precizeze ca sunt musulmani sau pro-palestinieni care se afla in aceste tari.

  • Buletin de stiri ISRO-Press Anul lV, nr. 298, Duminica 16 Noiembrie 2003

  • “Noaptea de cristal” comemorata la Tg. Mures
  • Monument restaurat al victimelor Holocaustului in Bihor




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • “Noaptea de cristal” comemorata la Tg. Mures

    Comunitatea Evreilor din Targu-Mures si Liga Pro Europa au organizat luni, 10 noiembrie, comemorarea victimelor evenimentului cunoscut sub denumirea de “Kristallnacht” (“Noaptea de cristal” – 9 noiembrie 1938), considerat un inceput simbolic al Holocaustului, anunta newsletter-ul “Divers”. Manifestarea a cuprins comemorarea de la sinagoga din oras si dupa aceea la Teatrul Ariel, “Seara fara aplauze” – experiment teatral pe baza Jurnalului Annei Frank si a cartii “Kaddis a meg nem szeletett gyermekert”, de Kertesz Imre, in interpretarea Academiei de Arta Teatrala.

    Acum 65 de ani, se arata in newsletter, Herschel Grynszpan – un tinar evreu care primise de la tatal sau o carte postala in care ii descria conditiile in care sunt tinuti evreii deportati la granita cu Polonia – a mers la Ambasada Germaniei din Paris si l-a impuscat pe primul oficial care i-a iesit in cale. In urma ranilor provocate, acesta a murit la 8 noiembrie 1938, iar vestea mortii sale a ajuns in Germania cu o zi mai tarziu. Nazistii si Hitler au denuntat asasinatul ca parte a conspiratiei mondiale evreiesti impotriva germanilor. Inceput in Berlin la 9 noiembrie 1938, pogromul a fost organizat de trupele de interventie rapida ale lui Hitler. In toata tara au fost incendiate peste 200 de sinagogi, magazinelor evreiesti le-au fost sparte geamurile (ceea ce a dat si numele de “Kristallnacht”, de la cioburile de cristal imprastiate – n.r.), multi evrei au fost agresati fizic, peste 7.000 de oameni de afaceri evrei au fost atacati, cartile religioase ale comunitatii evreiesti au fost arse in public, 91 de evrei au fost ucisi, iar peste 30.000 arestati si trimisi in lagare de concentrare. Violentele au durat 24 de ore.

    Si la Timisoara a avut loc o asemenea comemorare la Catedrala Mitropolitana.

    sus





  • Monument restaurat al victimelor Holocaustului in Bihor

    Duminica, 9 noiembrie, dupa 57 de ani de la inaugurare, la Oradea a fost redezvelit monumentul restaurat al victimelor bihorene ale Holocaustului, anunta newsletter-ul “Divers”, citand o relatare a agentiei MTI.

    Aflat din 1946 in curtea scolii generale “Nicolae Balcescu” din localitate, monumentului i-a fost atasata o inscriptie aurita in ebraica, alaturi de aceasta fiind amplasate patru plachete comemorative care evoca, in limbile romana, maghiara, engleza si ebraica, evenimentele din perioada respectiva. Cheltuielile pentru restaurare au fost suportate de Fundatia Familiei Lempert, ale carei baze au fost puse de Norbert Lempert, om de afaceri evreu originar din Oradea. Fundatia Lempert ar dori sa finanteze amplasarea unui monument in amintirea celor deportati, eventual in Parcul Balcescu, zona de unde au pornit spre “lagarele mortii” garniturile cu peste 30.000 de locuitori ai ghetourilor din Oradea.