Buletin de stiri ISRO-Press nr. 358, Luni 24 Ianuarie 2005, nr. 359, Luni 31 Ianuarie 2005

  • Presedintele Traian Basescu: Ne putem lauda cu o mostenire evreiasca originala, care si-a pus amprenta in mod semnificativ asupra culturii si civilizatiei romanesti



    nr. 359, Luni 31 Ianuarie 2005



  • Intrevederea dintre presedintii Moshe Katzav si Traian Basescu
  • Declaratia Guvernului roman cu ocazia comemorarii a 60 de ani de la
    eliberarea lagarului de la Auschwitz

  • O carte despre presa evreiasca din Romania
  • Banca de date a cimitirului evreiesc din Cernauti




    Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.




  • Presedintele Traian Basescu: Ne putem lauda cu o mostenire evreiasca originala,
    care si-a pus amprenta in mod semnificativ asupra culturii si civilizatiei romanesti


    “Cred ca este nevoie ca in scolile si universitatile romanesti subiectul Holocaust sa fie din ce in ce mai prezent, pentru ca greselile trecutului sa nu se mai repete. Amintirea Holocaustului nu trebuie sa fie un demers pentru o singura zi” a afirmat presedintele Romaniei Traian Basescu in mesajul sau adresat adunarii solemne care a avut loc miercuri seara la Sinagoga Mare din Capitala, pentru comemorarea pogromului legionar din 21-23 ianuarie 1941 de la Bucuresti.


    Iata largi extrase din acest mesaj citit de Consilierul prezidential Claudiu Saftoiu (textul integral poate fi gasit in statia Internet a Presedintiei Romaniei, la adresa http://www.presidency.ro/)


    “Astazi, 20 ianuarie 2005, aducem un pios omagiu celor care, incepand cu anul 1941, au pierit in actiunile de exterminare, pentru singura vina de a fi fost evrei.
    .


    …. Un fenomen de dimensiunile si tragismul Holocaustului nu poate si nu trebuie uitat. Unul din obiectivele mandatului meu va fi acela de a combate orice manifestari xenofobe si anti-semite, de a reaminti ca au fost momente cand respectul pentru celalalt a ramas o lozinca lipsita de orice continut concret.


    Consider ca a spune ce s-a intamplat, in trecut, semenilor nostri evrei, este o datorie pe care o avem fata de cei care au trait acele vremuri, fata de tinerii acestei tari, care trebuie sa poarte un mesaj comun al co-existentei si al interferentelor culturale. Din acest motiv, consider ca rolul procesului educational este covarsitor. Cred ca este novoie ca in scolile si universitatile romanesti subiectul Holocaust sa fie din ce in ce mai prezent, pentru ca greselile trecutului sa nu se mai repete. Amintirea Holocaustului nu trebuie sa fie un demers pentru o singura zi.


    S-a vorbit de multe ori de pericolul alienarii, de cel al rupturii de radacini, considerate ca fiind un pret mult prea mare pe care omul contemporan trebuie sa il plateasca. Dintr-o perspectiva a discursurilor despre alteritate, oricare dintre noi avem nevoie nu numai de sentimentul ca venim de undeva, ca avem un trecut, dar si de un „celalalt” care ne este egal, pentru a ne descoperi pe noi insine ca subiecti autonomi, independenti.


    Tinerii care astazi se formeaza ca personalitati distincte, trebuie sa stie care le este trecutul, de unde vin, pentru a sti incotro sa se indrepte.
    Contez pe sprijnul unor institutii ca Memoriul Yad Vashem de la Ierusalim si Muzeul Holocaustului de la Washington, pentru a consolida, impreuna, acest proces de formare a tinerilor, in lumina respectului pentru adevar si valorile morale.


    Folosesc acest context pentru a saluta orice colaborare cu institutii, centre de cercetare, organizatii evreiesti sau fundatii care ne pot ajuta sa demaram, pe mai departe, astfel de activitati.
    Cred ca un astfel de demers este cu atat mai binevenit intr-o tara care reprezinta un spatiu unic de confluente sefarde si ashkenaze, fapt care ii confera un profil special printre tarile care s-au bucurat, de-a lungul timpului, de prezenta etnicilor evrei.


    Ne putem lauda cu o mostenire evreiasca originala, care si-a pus amprenta in mod semnificativ asupra culturii si civilizatiei romanesti. As putea spune ca si din datorie pentru marile nume, nu numai ale comunitatii evreiesti, ci ale intregului popor roman, trebuie sa restabilim adevarul si sa-l facem, prin toate mijlocacele care ne sunt la indemana, cunoscut semenilor nostri. Din acest motiv, cred ca aplicarea recomandarilor Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului reprezinta un pas esential in aceasta directie.
    Am convingerea ca progresele extraordinare pe care Romania le-a facut pana acum in domeniul cercetarii, educatiei si comemorarii Holocaustului, vor continua si in viitor.


    Inchei folosind frumoasele cuvinte ale rugaciunii traditionale Nizkori (Sa ne amintim).”

    sus





  • Intrevederea dintre presedintii Moshe Katzav si Traian Basescu

    In timpul intrevederii, care a avut loc cu ocazia ceremoniilor prilejuite de comemorarea a 60 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz,
    intre presedintii Moshe Katzav si Traian Basescu, Presedintele Romaniei a spus ca este necesar un proces destul de lung de educatie pentru ca poporul roman sa accepte realitatea Holocaustului in Romania, avand in vedere ca romanii nu au invatat din cartile de istorie despre acest subiect. Basescu a precizat ca problema Holocaustului trebuie acceptata de poporul roman, lucru care se poate face prin introducerea realitatilor istorice in manualele scolare. Surse diplomatice spun ca se discuta despre perfectarea unei vizite oficiale a lui Basescu in Israel…

    sus




  • Declaratia Guvernului roman cu ocazia comemorarii a 60 de ani de la
    eliberarea lagarului de la Auschwitz


    Guvernului Romaniei a dat publicitatii un comunicat cu ocazia comemorarii a 60 de ani de la eliberarea lagarului de la Auschwitz.
    In document se arata ca Guvernul roman aduce un omagiu tuturor celor care au pierit in cel de-al doilea razboi mondial pentru simplul fapt de a fi fost evrei.


    “Comemorarea” – se arata in Declaratie – “reprezinta un prilej atat de aducere aminte a ororilor si crimelor carora le-au cazut
    prada semenii nostri de origine evreiasca, cat si de reafirmare a angajamentului statelor care fac parte din comunitatea democratica de a
    lupta cu toate mijloacele impotriva xenofobiei si antisemitismului…


    Guvernul roman intelege importanta misiunii sale de a actiona ferm pentru combaterea formelor de discriminare bazate pe diferentele etnice sau religioase. In acest sens, consideram deosebit de importanta respectarea si aplicarea ferma a legislatiei care interzice manifestarile cu caracter xenofob sau antisemit.


    De asemenea, de maxima importanta este domeniul educational, respectiv derularea unor programe pentru cercetarea Holocaustului, pentru predarea in scoli a faptelor legate de acest fenomen si formarea profesorilor care ajuta elevii romani sa cunoasca istoria conationalilor nostri evrei. Consideram ca investitia in educatie reprezinta o investitie in viitorul nostru. In acest sens, contam pe sprijinul statelor care au experienta in acest domeniu, in special in cadrul creat de accederea tarii noastre ca membru cu drepturi depline in International Task Force for Holocaust Education, Remembrance and Research, precum si pe cel al tuturor organizatiilor, fundatiilor, centrelor academice care ne pot ajuta sa
    demaram activitati care au ca obiectiv promovarea adevarului despre destinul evreilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Vom urmari, de asemenea, punerea in aplicare a recomandarilor Comisiei Internationale de Istorici pentru Studierea Holocaustului.


    Aceste decizii fac parte dintr-un ansamblu de masuri care demonstreaza eforturile Guvernului Romaniei de a constientiza generatiile actuale ca un fenomen teribil precum Holocaustul nu trebuie sa se mai repete. Comemorarea Holocaustului nu este un demers legat numai de o Zi nationala a Holocaustului, care in Romania a fost fixata la 9 octombrie (inceputul deportarilor, in 1942, a evreilor romani in Transnistria si Bucovina), ci un demers continuu, care sa reaminteasca ca trebuie sa luptam permanent pentru a fi mai buni, mai toleranti, mai onesti”.

    sus



  • O carte despre presa evreiasca din Romania


    O carte despre “Presa evreiasca din Romania” scrisa de etnosociologul Hary Kuller a aparut de curand in Colectia „Media“ a
    Editurii Tritonic, anunta revista bucuresteana “Observatorul Cultural”. Volumul este organizat pe patru mari sectiuni: Presa evreiasca bucuresteana, Presa evreiasca din provincie, Analiza unor publicatii evreiesti in a doua jumatate a secolului XIX si, in sectiunea a patra, un capitol despre Evreii in lojile masonice si un Calendar al evenimentelor culturale 1857-1940.


    Lucrarea urmareste istoria presei evreiesti de la inceputurile acesteia (a doua jumatate a secolului al XIX-lea) pina in 1940, de la marile gazete si reviste, publicatiile de limba romana, idis si ebraica, presa sefarda si pina la foile volante ale emigrantilor de la 1900.


    Fiecare sectiune este insotita de una sau mai multe anexe: indici selectivi si alfabetici ai gazetarilor evrei in presa romaneasca de dinainte de 1940, lista publicatiilor evreiesti aparute in Bucuresti intre 1857-1997, un text despre Anuarul israelit la 125 de ani de la aparitie, Evreii in literatura populara universala, pagini despre Analele Societatii istorice „Iuliu Barasch“ s.a. Ilustratii si facsimile ale principalelor publicatii evreiesti completeaza aceasta “contributie deosebit de importanta cu privire la istoria culturala evreiasca si romaneasca deopotriva. O sectiune printr-o istorie complexa si zbuciumata…”, conchide “Observatorul Cultural”.

    sus



  • Banca de date a cimitirului evreiesc din Cernauti


    Hymie Reichstein – conducatorul Societatii de genealogie evreiasca din Ottawa – a realizat de curand un CD continand fotografiile a peste 20.000 pietre funerare din cimitirul evreiesc cernautean. Gasirea fotografiei unui mormant anume este insa anevoioasa, necesitand uneori cateva ore. Acum, un alt pasionat al genealogiei evreiesti bucovinene, Bruce Reisch (cu domiciliul in Geneva si New York), lucreaza, pe baza acestui CD, la crearea unei banci de date cu imagini si texte, care sa permita gasirea rapida a tuturor informatiilor privind cimitirul. Cautarile vor fi posibile pe criteriul zonal, temporal – inaintea celui de-al doilea razboi mondial si perioada urmatoare – al numelor etc.

    Pe pietrele funerare sunt inscriptii in limbile rusa sau ucraineana, ebraica, germana si, mai putine, in romana. Pe unele pietre sunt inscriptii in doua limbi ebraica si germana si ebraica si rusa.

    O parte din pietrele funerare vechi au texte ce nu mai pot fi descifrate. Pentru gasirea numelui celor ce au fost ingropati se fac cercetari suplimentare in registrele oficiale ale cimitirului. Pe multe din pietre sunt trecute si poreclele decedatilor. Pe cele mai multe din pietrele
    vechi inscriptiile sunt numai in limba ebraica.

    Bruce Reisch s-a nascut in Statele Unite, la fel ca si parintii sai. O bunica s-a nascut la Radauti iar bunicul, Morris Reisch, a parasit Sadagura in 1912. Pana in anii ’60 ai secolului trecut a mai avut rude la Radauti. Bruce Reisch a facut in 1998 o calatorie in cautarea “originilor” la Radauti, Gura Humorului, Cernauti si Sadagura.