Braila – Obstea de azi

  • Obstea de azi
  • Rabini de neuitat
  • Evrei in presa braileana
  • Argument, individual si colectiv, pentru un viitor lexicon – Mihail Sebastian
  • Uri Benador
  • Oscar Lemnaru si umbra
  • Camil Baltazar
  • Perpessicius despre Semilian
  • Leon Feraru
  • Iubiti-va ca fratii…
  • Valori ale patrimoniului evreiesc la Braila
  • M.H.Maxy(1859-1968)
  • Eugen Schileru(1916-1968)
  • Ilarie Voronca
  • Nume uitate pe nedrept
  • 1859 – M. V. Leventhal, primul presedinte al Comunitatii Israelite Braila
  • Cine-i va consemna integral?
  • Amintiri despre Charlie Cremer
  • Infailibila memorie a lui Silo Oberman




  • Obstea de azi

    Fata de cei 20 000-30 000 de enoriasi, cati numara comunitatea braileana in deceniile III-IV, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, efectivul ei nu depaseste azi 136 de persoane.

    Presedintele comunitatii, ing. Edmond Esrig, este, de mai bine de 15 ani, directorul Combinatului de prelucrare a lemnului. Conducator capabil, valul de schimbari al tranzitiei nu I-a atins.

    Ghid in documentarea noastra, David Segal lancu, dorohoian la origine, organizator de marca al treburilor obstii, a fost ofiter de front, “epurat” din armata sub regimul ceausist, apoi un excelent chimist pe platforma industriala a Brailei.

    Peste drum de sediul comunitatii – construit candva de omul de afaceri Schaffer -, se afla Templul Coral, renovat in urma cu doi ani, singura sinagoga in functiune dintre cele 14 cate erau odinioara.

    Vicepresedintele comunitatii, Hermann Goldenberg, originar din Giurgiu, a ajuns brailean prin casatoria cu actuala profesoara de limba ebraica Marcela Goldenberg, cursurile comunitatii fiind urmate de 20 de elevi, intre 8 si 40 de ani. Doamna Marcela este si o pictorita talentata, avand la activ patru expozitii personale, a studiat si regia de teatru, avand-o colega pe Catalina Buzoianu, actuala directoare a scenei brailene.

    Corul comunitatii are drept conducator permanent pe profesorul de muzica loan Popescu si beneficiaza periodic de indrumarile maestrului Izu Gott, din Bucuresti. Dirijorul brailean a reusit sa-si insuseasca si sa-i invete pe coristi cantece din repertoriul traditional.

    Printre evolutiile recente ale formatiei – un concert organizat de asociatia non guvernamentala “Pro homini”, condusa de prof. Cornelia Negoita, la care au participat si ansambluri ale altor etnii. Printre proiecte – o formatie de violonisti, cu repertoriu evreiesc.

    Clubul femeilor, condus de Ella Abramovici, se intruneste in fiecare luna. In program – recitari in idis si ebraica, lecturi de texte iudaice, reuniuni la care se servesc “mostre” din bucataria traditionala evreiasca.

    Clubul tineretului – cu 40 de tineri – a reusit, intre altele, cu ajutorul “Sohnut”-ului, sa intreprinda o vizitai n Israel. Printre oaspeti se numara adesea un alt membru marcant al obstii brailene, ing. Adrian Bernard Ritzinger, vicepresedinte al Consiliului Judetean.

    La cei 75 de ani ai sai, ziaristul Sami Bernstein – cu un dramatic “stagiu” de 14 luni in Transnistria, ca si alti braileni, pedepsiti astfel pentru a fi intarziat, uneori, la munca obligatorie – colaboreaza si azi la presa si radio locale, fiind, totodata, unicul servant permanent la sinagoga.

    Asistenta medicala (mai ales pentru cei 26 de asistati in varsta de peste 65 de ani) este asigurata de dr. Luminita Berescu, ; denumita si “ingerul pazitor” al obstii… Si zambetul tinerei doctorite este, intr-adevar, angelic…. Recent, Luminita Berescu a salvat sase fruntasi ai federatiei de la o intoxicatie cu gaze care le putea fi fatala.

    136 de braileni – cu sute si mii de prieteni, pledind impreuna pentru o buna interetnicitate.

    top




  • Rabini de neuitat


    Rabinul lankel Margulies, originar din Hotin (Basarabia), a fost cel dintai conducator spiritual al obstii evreilor braileni (1849) oficiind la fostele Sinagogi Franchische si Grosse Schul (a murit in 1871). Idel Partaner, cel de-al doilea rabin, a intrat in serviciul comunitar in 1851. Avner Kassvan, al treilea, venit din Panciu, a oficiat serviciul divin la Braila (Templul Coral) intre anii 1860-1873.

    Din zecile de rabini care au urmat celor amintiti anterior, Cronologia lui Ion Ursulescu retine, pe drept, numele Rabinului dr. Mayer Thenen, una din marile personialitati ale evreilor din Braila si ale celor din Romania, care a oficiat pana in 1940; a fost autorul primei traduceri in limba romana a rugaciunilor pentru Ros Hasana si Iom Kipur. Aceeasi merituoasa Cronologie consemneaza si numele Rabinului Ihil Michel Dobruschin, care a oficiat la Sinagoga Bet’h lacob de la varsta de 20 de ani (1932) pana in 1956, cand a plecat in Israel; a fost ultimul rabin al orasului.

    Intr-o lucrare mai ampla a aceluiasi Ion Ursulescu, “Valori ale patrimoniului evreiesc la Braila”, sunt consemnate, insa, alte cateva zeci de nume de rabini care au pastorit obstea braileana: Zalman Godel si Aron Margulies (fiii Rabinului lankel Margulies); Israel Margulies (1906-1923); Moise Mehr – la Sinagoga Hassidim, Sinagoga Azilului si Schneidergesellen; dr. lacob Nacht, Lazar Stein… O lista cat de cat completa ar mai cuprinde alte 20-30 de nume.

    Au existat in Braila – sa nu uitam – 14 sinagogi; unele le-am amintit; altele-Sinagoga Sacra, Sinagoga Meseriasilor Tamplari, Sinagoga Meseriasilorde toate breslele – nu mai exista de mult. Sinagoga Bet’h lacob, care a functionat pana in anul 1943, a fost ultimul lacas sfant care s-a construit la Braila (probabil in 1924). Despre toti acesti rabini si despre toate aceste sinagogi, sau, cel putin, despre singura existenta in prezent, nu vom scrie acum si aici… Dar trebuie sa scriem candva…

    Mult visatul Lexicon al personalitatilor evreiesti din Romania, de-a lungul timpului, la care lucreaza Hary Kuller, ar putea sa devina si ar merita sa devina o carte de neuitare a acestor mari rabini, nu numai ai Brailei, ci ai intregii Comunitati Evreiesti.

    top




  • Evrei in presa braileana


    In interesanta Cronologie intocmita cu atata devotament si migala de dl Ion Ursulescu – si din care reproducem intinse secvente in aceste pagini -, sunt cuprinse aproape 90 de personalitati evreiesti ale lumii brailene: dintre acestea, cel putin o treime sunt publicisti, fondatori, redactori, animatori a zeci de gazete si reviste din acest oras, nu rareori afirmati ca valorosi scriitori (vezi suita de “mini-portrete” ale celor care s-au impus in presa centrala si in marea literatura).

    Era o efervescenta publicistica locala iesita din comun, de o dimensiune si varietate azi de nebanuit. Scoatem aici la lumina numele acestor campioni ai literei, plumbului si cernelei de tipar, ai gandului curajos, ziaristii zilelor noastre, evrei,straduindu-se sa le fie demni continuatori: S. Carmellin, Jacques Davidsohn (Fulgerul, Facla), M. Frasinovici (Tinerimea evreiasca), Emil Fulda (Cuvantul sportului), Victor Guttman (Romania filatelica), Filip Guttman (Filatelia, La Poste), Arnold Griin (Bomba, Dritta), Alfred Gross (Calauza Brailei, Aurora – tionista saptamanala), Conrad Gorfein (Semaphore de Braila), Louis Grunberg, Jacques Goldstein (Licuriciul), Conrad Grupper, lssac Horovitz (Lumea literara si Stiintifica), L. larovici (mpreuna cu M. Rotenberg, gazeta romano franceza Ecoul timbrelor romane), losif Klekner (presedinte al Asociatiei locale a ziaristilor), Henrich Lubisch (fondator al primului ziar al obstii si al primului ziar sionist local), I. Leteanu-Sotek (Cuvantul), S. Militeanu-Russu (Romania sportiva), Al. Z. Nestorian, Simon Pastorescu (Schaffermann) (Licuriciul, Mercurul Brailei), H. Ranisteanu (Mesagerul de Braila), Marcus Rothstein (M. Rolla) (Romania), Eleazar si Apter Rokeah (Der Compass), Roman Rodisi (Farul), M. Rotemberg, A. Schorr, Ferdinand Schwartz, Oreste Zerman (Trompeta).

    Poate si mai elocvente sunt ainsa acele pasaje din cartea aceluiasi autor, Ion Ursulescu, Valori ale Patrimoniului evreiesc la Braila (1998), care include si un fisier minutios al publicatiilor evreiesti brailene in limbile romana sau idis. Asadar, dintre cele vreo 30 de publicatii, mentionam:
    Der Compass – prima gazeta evreiasca aparuta la Braila (1896), Controlul (1897), Zion (1897), Corespondenta Mensuala… – sionista (1901), Buletinul Sectiei “Macabeii Dr. Th. Herzl” (1904), Pessah (1904), Sionistul (1905), Institutorul evreu(1906), Tinerimea evreiasca (1907), Israel (1908), Presa Israelita (1911), Der Hamer (1915), Sportul nostru (1925), Informatorul Organizatiei sioniste (1926), Buletinul Asociatiei Culturale a femeilor evreice (1928), Dor Hadasch (1935), Palestina (1935 – ultima publicatie evreiasca aparuta la Braila).

    Nu lipseste din cartea aceluiasi laborios cercetator prezentarea periodicelor cu profil variat, cultural, social, economic (fara specific evreiesc), din conducerea carora – alaturi de romani – au facut parte si evrei. Dintre cele circa 40, citam:
    Pressa romana (1866), Messagerul de Braila (1870), Medicina populara (1888), Curierul Brailei (1899), Filatelia(1905), Romania (1909), Curierul (1919), Cuvantul (1920), Monitorul Brailei (1923), Facla (1930).

    Carturarul evreu S. Semilian, preocupandu-se de traditia publicistica locala, ne ofera, in 1927, un volum compact, Istoricul presei brailene de la 1839
    pana la 1926… in care consemneaza existenta, in aceeasi perioada, a unor publicatii in limba idis, ca parte integranta a fenomenului, specific brailean, de manifestare a unei prese plurilingvistice. In orasul dunarean erau redactate si citite -in paralel cu publicatiile amintite – periodice
    grecesti, bulgaresti, italienesti, precum si in limba engleza, franceza si germana. Inainte de a fi beneficiat de abordarile teoretice actuale, la Braila interetnicitiatea era la ea acasa…

    top




  • Argument, individual si colectiv, pentru un viitor lexicon – Mihail Sebastian

    Inscris definitiv in literatura printre numele mari ale creatorilor evrei de limba romana, readus puternic in notorietate prin Jurnal, tiparit recent si in franceza, evreul-roman, braileanul Iosef Hechter nu mai are nevoie de nici o prezentare. In prefata la De doua mii de ani…. Nae lonescu intuise protestul indreptatit al lui Iosef Hechter, care i-ar fi putut replica: “…numeste-ma cum vrei, eu stiu insa ca sunt un om de la Dunare si ca Dunarea Brailei face parte din fiinta mea“. Contra-raspunsul provocator al lui Nae lonescu n-a intarziat: “Esti tu, Iosef Hechter, om de la Dunarea Brailei? Nu. Ci evreu de la Dunarea Brailei”… Ceea ce nu avea sa zdruncine fermitatea lui Sebastian: “…eu sunt, in ordinea valorilor romanesti un valah, un muntean”, fara a inceta, “desigur, niciodata sa fiu evreu. Asta nu e o functie din care sa poti demisiona. Esti sau nu esti”.

    top




  • Uri Benador


    “Fapt este – spunea cunoscutul critic Gabnel Dimisianu -ca Benador, desi nascut intr-un sat din Bucovina, se considera si el brailean, si chiar era, la urma urmei, din moment ce copilarise la Braila, facuse acolo scoala primara, petrecuse tot acolo o parte din anii tineretii. In plus de asta, tot la Braila debutase ca publicist si scriitor, prin colaborari la gazetele locale si prin tiparirea la o editura braileana a volumului “5 acte”.

    Si adaugam observatia esentiala a lui Pompiliu Constantinescu despre Ghetto VeacXX: “Cine vrea sa cunoasca organizatia si spiritul ghetoului romanesc trebuie sa se adreseze cartii d-lui Benador”. Si pentru ca ne aflam in zilele imediat urmatoare sarbatorii de Purim, pacat ca de pe scena T.E.S. prezentatorul nu s-a intrebat ca Ury Benador: “De ce in noaptea asta de ,Susan Purim luna e mai mare si mai alba ca altadata, cand e plina? ,Si de ce-i sunt chemarile atat de tulburatoare?” (Appassionata). Asta, ca sa nu-I uitam pe Ury Benador.

    top




  • Oscar Lemnaru si umbra

    “Cei care l-au cunoscut cu adevarat pe Oscar Lemnaru, care i-au citit, in 1946, nuvelele fantastice (Omul si Umbra) nu-l vor uita niciodata”. Asertiunea ii apartine lui Adrian Rogoz, cel care, influentat de Lemnaru, avea sa relanseze in anii ’60 literatura SF. Narator fabulos, cu prea putine carti, Lemnaru a tradus, insa, enorm, pentru a supravietui…

    Dar a mai fost Lemnaru si un desavarsit calamburist, respectandu-si, numar de numar, contractul cu I. Vinea pentru a da la iveala cite zece calambururi in fiecare “Facla”. De unde si acel cap de serie: “De azi inainte, calambururi fac la «Facla»”. Bun prilej de a ne reaminti memorabilul calambur inchinat industriasului evreu Auschnit: “Aus Schnit… a devenit evreu” ori cel dedicat lui Elly Roman, care-si alesese o partenera de viata israelianca, revenita, de altfel, sentimental, in tara: “Daca El-y-roman, doamna revine… daca” (reconstituind evident, un nou cuplu daco-roman).

    top




  • Camil Baltazar


    “Poet al luminii”-cum spunea Camil Petrescu -, s-a nascut in comuna Moara, judetul Putna, a editat si condus “Tiparnita literara”, a colaborat la “Romania literara”, “Sburatorul”, “Familia”. Dintre carti!e care i-au adus o mare notorietate in epoca, de amintit Vecernii, Biblice, Flaute de matase, Reculegeri la nemurirea
    Ta etc.

    Asertiunea lui Ov. S. Crohmalniceanu ni se pare pilduitoare in privinta lui Baltazar:” [a fost o] …voce de o puritate lirica fara pereche “. Cat despre aceasta poezie a lui, amintim cateva versuri consemnate si de G. Calinescu, chiar daca, in epoca, unii s-au intrebat cum pot fi “flaute de matase”: “Miryam si Nyol, / luati-va de mana, / coborati pe pajistele cerului, / pe poteca stelelor: / apele au prins promoroaca, / linistea s-a culcat…”. Cum sa nu ramana pentru totdeauna in inimile noastre Camil Baltazar!

    top




  • Perpessicius despre Semilian


    Despre S. Semilian orice Lexicon viitor si de buna credinta va consemna, probabil: “publicist, profesor, istoric, colaborator activ la…”, mentionand cateva zeci de titluri de ziare si reviste din anii ’30-’40. Dar Semilian ne-a lasat si trei lucrari esentiale: Contributia Brailei la.cultura romaneasca si straina; Evreii in cadrul asezarii Brailei, acum 100 de ani; si, in sfarsit, “Istoricul presei brailene de la 1839 pana la 1926″. Despre aceasta din urma, Perpessicius scria, scria acum sapte decenii:
    “Tot cel ce a trecut printr-o biblioteca si a voit, gindindu-se la dragostea lui de totdeauna, la Braila noastra, ca la o zana dintre salcii, sa-i inchine un imn sau sa-i smulga o marturisire din trecutul ei de glorie [...]. Este tocmai ceea ce face astazi d. S. Semitian cu lucrarea prezenta [...]. Istoria si poezia sunt deopotriva de indatorate d-lui Semilian pentru «Istoricul presei brailene»”.

    top




  • Leon Feraru


    A debutat in “Lumea Israelita”. A colaborat la “Viata Romaneasca” din lasi – cu versuri reunite mai tarziu in Maghernita veche -, la “Viata literara si artistica”, “Egalitatea”, “Pessah”, Tanarul Evreu” etc. In 1913, s-a stabilit in S.U.A., ajungand profesor de limbi romanice la Universitatea Columbia si editand la New York revista “Steaua Romflina”. Din versurile sale antologice – doua distihuri: ” Sunt suflet din sufletul / Profetilor intre profeti…”. si, in sfarsit: “Beau limpezimea ochilor din cer, / Poporul meu, cu tine cred si sper”.

    top




  • Iubiti-va ca fratii…


    Guttman Leo si Zissu, cunoscuti sub numele de “celebrii frati Guttman”, au
    fost cei mai priceputi instructori sportivi ai “Primei Societati israelite de gimnastica”. Pe seama fratilor Guttman circula in Braila o butada: ,,lubiti-va ca fratii… ca fratii Guttman, fireste”. In anul 1935, “Prima Societate israelita de gimnastica” din Braila a fuzionat cu legendara “Macabi”, preluand in titulatura, intr-un dublu elogiu, “Prima si Macabi, Societate de Educatie Fizica, Braila”, avand propriul “Buletin sportiv de informare”, fratii Guttman dovedindu-se,
    cu acest prilej, nu numai buni instructori sportivi, ci si ziaristi foarte buni.

    top




  • Din cronologia realizata de Ion Ursulescu si din lucrarea sa, Valori ale patrimoniului evreiesc la Braila


    Lista de evrei statorniciti in orasul Braila mentiona, la 1821-1822, prezenta in urbe a cinci familii recunoscute de catre “Departamentul Pricinilor din Nauntru”. O lista inaintata de Ocarmuirea Braila (nr. 4957, anul 1837), in legatura cu formalitatile de impamantenire, cuprindea 72 de familii. Ulterior, efectivele obstii locale au crescut an de an, contribuind la diversificarea economiei, a meseriilor, la dezvoltarea “retelei” de asezaminte social-culturale proprii, de organizatii sioniste, de ziare si reviste – totul in conlucrare prieteneasca cu populatia romana.

    In cele ce urmeaza, vom prezenta, succint, cateva nume de personalitati ale obstii evreilor braileni, care au facut cinste orasulu si care, uneori, s-au inscris pe firmamentul socio-cultural al intregii tari, ca si pe cel al altor meridiane.

    top




  • M.H.Maxy(1859-1968)


    Pictor si grafician, nascut la Braila. Animator de seama aI miscarii de avangarda din Romania (grupul “Integral”), promotor al modernismului in arta. In 1941, preia conducerea Studioului Teatrului “Baraseum”, unde se ocupa si de scenografie. Numeroase expozitii in tara si peste hotare (peisaje urbane, naturi statice, portrete). Din 1949, director Muzeului National de Arta. Artist emerit.

    top




  • Eugen Schileru(1916-1968)


    Eseist, critic si istoric de arta, traducator, nascut la Braila. Preocupat indeosebi de teoria artei si de arta moderna. Profesor de estetica si seful catedrei de istoria artei la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu”. Studii: Rembrandt, Irimescu, Impresionismul etc. Numeroase eseuri gi articole in,, Era noua”, “Cuvantul liber”, “Viata Romaneasca”, “Contemporanul” etc.


    Intr-o cronologie, riguros alfabetica, a scriitorilor si publicistilor evrei proveniti din Braila, primul nume ar fi al lui Andrei Tudor (1907-1959),
    poet (e.g. Amor 1926 – Poeme, Fundatia Pentru Literatura si Arta Regele Carol II’, Bucuresti 1937), redactor si colaborator, in diferite perioade,
    la cele mai importante ziare si publicatii literare ale timpului sau (e.g. Cuvintul). Dintre lucrarile sale, ca muzicolog, care au rezistat timpului,
    se cuvin consemnate Schita istorica despre inceputurile teatrului liric din Principate si Viata lui George Enescu, primul monograf dedicat lui
    Enescu, care a fost tradus in mai multe limbi. In rolul de academician muzicolog si profesor de istoria muzicii la Conservatorul Ciprian Porumbescu,
    Bucuresti, Andrei Tudor a initiat Festivalului de Muzica George Enescu.


    Nota:



    a) The US Library of Congress owns a copy of the Romanian version of
    Enescu’s monograph, first edition, 1956, at URL:

    http://catalog.loc.gov/cgi-bin/Pwebrecon.cgi?v1=1&hd=1,1&CallBrowse=1&SEQ=20080223110347&PID=11219&SID=7



    b) Un scurt citat despre Andrei Tudor exista in “Encyclopaedia
    Judaica, Second Ed. Volume 17, pg 400, under the heading ‘Jewish
    Contribution to Romanian Literature’”.
    Citatul este “… Classical verse was published during the 1920s and
    1930s by Andrei Tudor (1907-1959) and by Virgiliu Monda …”

    top




  • Ilarie Voronca


    Poate ca, la nasterea sa, “lumea a sunat din toate trompetele”! Insa un lucru este cert: la disparitia acestei voci inalte, care-si destainuise lumii tristetea generoasa – cum spunea exegetul sau J. Rousselot -, cele mai inalte spirite ale vremii, cele mai apropiate inimi au plans. Voronca, miliardarul de imagini” (E. Lovinescu), poetul avangardist, a fost un elevat creator al unui limbaj poetic indraznet, cu “poem amnar, cremene in sange”. poetul sunt aici si caut in aceste retorte / cuvintele care le agit / Imnul care va canta gloria voastra…”.

    top




  • Nume uitate pe nedrept


    Bercovici Konrad, stabilit in S.U.A., autor a peste 30 de volume de proza, critica americana apreciindu-l ca “un mare povestitor”.
    Nissim em. Derera – coautor, in fapt, peste timp al acestor pagini, prin
    intermediul monografiei comunitatii israelite brailene, scrisa in 1906.

    top




  • 1859 – M. V. Leventhal, primul presedinte al Comunitatii Israelite Braila


    Cronologia remisa redactiei de catre domnul Ion Ursulescu cuprinde, pe buna dreptate, numele unor prestigiosi presedinti ai Comunitatii Evreiesti brailene, din diferite perioade. 20 de nume care se cuvin rememorate, nu inainte de a sublinia ca primul presedinte al Comunitatii Israelite Braila a fost M. V. Leventhal, ales in anul 1859, perioada de statornicire a evreilor pe acest teritoriu. Poposim asupra celorlalte 19 nume de presedinti, comsemnate de domnul Ion Ursulescu, in ordinea alegerii (desigur dupa cum se va vedea,10-12 nume ne lipsesc):
    Iosif Goldberg (1905); Singer Hugo, membru al Epitropiei (1905); Max Cohl (1907); losif Brociner, presedinte al Comunitatii si presedinte al Azilului “Marpe Lenefes (1909); L. Inger(1910 -1913); A. Eliat, presedinte(1913) ajutor de primar al orasului; Eduard Silberstein(1913) Iosif Golbert (1922); Cahane Zissu (1930); Al. Z. Nestorian presedinte al Comunitatii (1932), al Lojei “Preixotto(1906-1920) si al Societatii “Malbis Neurim”(1873); Leopold Rosenberg (1933-1936); Sami Solomondis(1953); Jean Edelstein (1942); I. Reicher (1943); Leopold Brand(1948); Lazar Costiner (1949); Haim Leibovici(1966-1977) Adolf Coruman, presedinte al Comunitatii Israelite si al Azilului “Marpe Lenefes”; Paul Hornstein
    (1977-1986); I. Weintraub, presedinte al Societatii Azilul “Marpe Lenefes”.

    Din aceeasi Cronologie nu lipsesc nici presedintii unor foruri, organisme de interes general comunitar si organizatii evreiesti, care s-au afirmat in
    spatiul brailean:
    H. S. Datz, primul presedinte al Societatii “Cremieux” (1880); Michel Frankel, presedinte al Organizatiei Sioniste Braila (1904); V. B. Mendel, presedinte al Camerei de Comert si Industrie Braila (1918); losif Klekner, consilier comunal si judetean, presedinte al Asociatiei ziaristilor salariati din Braila (1922); S. Gabe, presedinte al Organizatiei Sioniste Braila (1926); Alfred Mendel, presedinte al Bursei Braila (1926); Conrad Grupper, presedinte al Bursei Braila (1932); Max Landau, primul presedinte al Organizatiei Sioniste; L. V. Leibovici (Vevi), presedinte al “Primei Societati Israelite de Gimnastica”; A. Schorr, conducator al Organizatiei Sioniste din Braila si Alexandru Eliat, presedintele “Ambulatoriului Comunitatii Israelite”, in anii ’30.


    Sa ne gandim insa ca in conducerea acestor organizatii, cat si, mai ales, in conducerea comunitatii brailene s-au aflat de-a lungul celor 140 de ani, 1859-1999, cu merite deosebite, cateva sute, daca nu cateva mii de evrei, de oameni devotati comunitatii lor ss intereselor tarii. Aceste nume, din pacate, nu le avem.
    Cine va mai avea ragazul si puterea de a reconstitui aceasta ampla “Cronologie de aur”?
    Sa ne inclinam memoriei lor!

    In “Cronologia” evrei­lor braileni de prestigiu am regasit deseori numele unor merituosi inte­meietori de scoli, insti­tutori si profesori, ca: Frankel Nachman, A. Ghertler, Paul Hornstein, Oscar Kreindler, Haim Nacht, Abraham si David Schwarzman. Cateva nume doar din impresio­nantul corp profesoral al scolilor brailene evreiesti.

    top




  • Cine-i va consemna integral?


    Limitandu-se doar la aproximativ 100 de nume, “Cronologia” lui Ion Ursulescu nu consemneaza decat arareori numele unor medici, de certa notorietate in epoca, precum acel Elenbogen, fost medic de regiment, AI. Z. Nestorian, Sotec Leteanu ori remarcabilul Arnold Grun, autentic om de stiinta, autor al unor apreciate lucrari de specialitate.

    top




  • Amintiri despre Charlie Cremer


    Charlie Cremer a fost coleg cu tatal meu, ing. Max Wexler, la Liceul “Nicolae Balcescu”, din Braila. Nascut la 7 iunie 1897, In acest oras, imediat dupa terminarea studiilor a emigrat in S.U.A. (1919), unde – dincolo de profesia de medic stomatolog – s-a dedicat activitatii comunitare evreiesti, devenind curand membru al staff-ului “United Jewish Appeal” si vicepresedinte al marilor organizatii evreiesti.

    Personal, l-am cunoscut in anul 1946, in casa parinteasca, atunci cand, raspunzand apelului lui Wilhelm Filderman si al Sef Rabinului Al. Safran, dr. Cremer aducea ajutoare pentru Romania saracita de razboi, de seceta cumplita si victima a unei epidemii de tifos exantematic. In acele zile, dr. Cremer a adus, pentru prima oara in Romania, penicilina si DDT, salvand sute de vieti. In toti acei ani, am retinut din relatarile nemijlocite ale lui Charlie Cremer despre lupta neobosita pe care a dus-o alaturi de prietenul sau, sef Rabinul dr. Moses Rosen (z.l.), pentru expulzarea din S.U.A. a liderului legionar Viorel Trifa, unul dintre conducatorii pogromistilor din zilele rebeliunii legionare.

    Tot dr. Cremer a fost cel care, in noiembrie 1966, i-a cerut fostului dictator Ceausescu aprobarea unei liste cu nume de evrei care urmau sa faca Alia. Nu ne-a dezvaluit conditiile in care se aprobau listele cu solicitanti. Dar atunci am aflat ca ambasadorul Vasile Pungan, prieten cu dr. Cremer, s-a implicat direct in sustinerea cauzei evreiesti. Si tot de la dr. Cremer stiu ca a facut lobby pentru ca Romania sa primeasca “clauza natiunii celei mai favorizate”, nu ca o favoare pentru guvernul comunist, ci ca un ajutor oferit poporului roman greu incercat.
    Cand se va scrie o istorie contemporana aevreilordin Romania, numele braileanului Charlie Cremer va sta la loc de frunte.

    Diversele monografii inchinate Brailei nu se refere aproape niciodata la inginerii, constructorii, si arhitectii evrei, ori la celebri ei avocati (cu exeptia celor care se aflau, in anumite perioade, in fruntea comnuitatii).


    Lipsesc numele unor actori si canttareti evrei, ca si sele ale cantautorilor; lipsesc numele unor apreciati muzicieni, iar intre cele ale artistilor plastici n-am regasit decat cele ale lui Maxy.

    Lexiconul de care aminteam – un Lexicon, pe cat posibil, reparator – nu e doar o necesitate… Suntem ultima generatie poate, care l-ar mai putea realiza.

    top




  • Infailibila memorie a lui Silo Oberman


    Domnul Silo Oberman, unul dintre veteranii invatati ai comunitatii, la cei 82 de ani ai sai, o “enciclopedie” a istoriei Brailei, fost bibliotecar la Asezamantul “Nordau-Derera”, ne-a furnizat cateva date inedite, pe marginea biografiilor unor personalitati evreiesti din Braila, pe care monografiile n-au apucat sa le consemneze.


    Astfel, sotia lui Andrei Tudor (nascuta Rosenfeld), a murit in Israel in 2001, unde niciodata nu a mai putut sa-si reia cariera de profesoara de Latina si Greaca Veche;

    fiul lui Ury Benadoreste este dirijor la Filarmonica din Galati; scriitorul Konrad Bercovici este autorul real al scenariului celebrului film “Dictatorul”, disputandu-si pe cale juridica paternitatea in fata lui Charlie Chaplin, care, se pare, si-a insusit scenariul, refuzand sa recunoasca acest “rapt”; Nissim Derera a fost unul dintre traducatorii lui Cicero, publicandu-si talmacirea in vechea colectie a “Bibliotecii pentru toll”; o ruda a scriitorului Leon Feraru, Ana Schreiber, traieste in Braila; Oscar Lemnaru a fost un bun prieten al filosofului de talie europeana Anton Dumitriu (inchis in anii de “democratie populara”); o fiica a profesorului de matematica de la Politehnica, Oscar Kreindler (gresit numit losif), var al cunoscutului neurolog Artur Kreindler, traieste in Germania; publicistul Simon Pastorescu (Schaffermann) a fost unul dintre biografii . Filderman un alt publicist, Sotec-Leteanu, a fost prieten cu Salom Alehem, cu care a corespondat; doctorul Michel Stader a fost consul al Suediei la Braila; fratele scriitorului S. Semilian, autor al unui Istoric al presei, brailene, Tudor Savin, a fost detinut politic in Romania sub regimul comunist, apoi a plecat in Israel, unde a fost ziarist; fratele lui Mihail Sebastian, Beno Hechter, a fost implicat in procesul lui Patrascanu si Bellu Zilber, apoi a plecat la Paris, unde a murit in 1994; Eugen Schileru a fost coleg de clasa cu cel care avea sa devina “martorul peste timp”, Silo Oberman, fiind candva si profesorul lui Razvan Theodorescu; Rabinul Thenen Mayer este autorul unei carti de rugaciune scrisa in alfabet ebraic si latin, ca si in traducere romaneasca, intitulata Hatipora (Pasarea), dupa numele regretatei sale sotii; fratele lui Ilarie Voronca, reputatul actor Alexandru Marius, a fost societar al Teatrului National; braileanul Aurel Kaufman, chirurg de notorietate, traieste la Cluj, casatorit cu actrita Maia Tipan; alt brailean, Rubin Udler, dialectolog de limba romana, a trait intai la Chisinau, apoi a plecat in S.U.A., unde mai activeaza si astazi; tot din Braila provin dr. Josif Juran, celebrul fondator al stiintei calitatii (calitologie), o somitate care a facut cariera in S.U.A.; Victor Brauner a trait in Braila in anii ’20; Nicolae Minei (Aurel Gluckner), care a facut parte din conducerea “Magazinului istoric”, brailean de origine (pe mama sa o chema Mina), a plecat in Israel in 1978; fiica lui M.H. Maxy, Liana Maxy, este scriitoare si publicista in Israel; Dolfi Trosf, poet dadaist, prieten cu Gherasim Luca si cu Paul Paun, este, de asemenea, originar din Braila; farmacologul dr. Emil Weisenberg a fost reprezentantul Romaniei la O.M.S. in anii’80… Ne vom opri si la fratii Leo si Zissu Guttman, mari sportivi, antrenori ai echipei de gimnastica “Macabi”, vaduva celui dintai, Lea Gutfman fiind decana de varsta a comunitatii, o femeie de 94 de ani, careia cu usurinta ii dai douazeci de ani mai putin, desi vederea ii este mult afectata.

    Cu o mana tremuratoare, mi-a incredintat o fotografie, din tinerete, a ei cu sotul, Leo Guttman (a carui statueta se afla acum in patrimoniul Muzeului de Istorie a Comunitatilor Evreiesti din Romania). Cu o dragoste miscatoare o ingrijesc nepoata, Olga Lutmar-fiica lui Zissu Guttman – si o angajata a comunitatii, la care aceasta locuieste. Fostul sef Rabin Alexandru Safran s-a fotografiat candva cu fratii Gutman, iar paradele de 10 mai, la Braila, se deschideau cu defilarea echipei “Macabi”, condusa de legendarul gimnast Leo Guttman.