Buletin de stiri ISRO-Press Anul lV, nr. 279, Duminica, 15 Iunie 2003
Prezentarea unui nou proiect al Muzeului Iudaismului Romanesc
Decernarea Premiilor Ianculovici
O noua revista literara
Alte stiri:
Sergiu Comissiona - 75 de ani
Un nou dictionar roman - ebraic si ebraic - roman.
O noua carte dedicata Strumei - pe Internet.
Decoratie italiana pentru Colette Avital.
AGENDA
Va rugam sa contactati ISRO-Press pentru a va abona la Buletinul de stiri in limba romana sau engleza.
Prezentarea unui nou proiect al Muzeului Iudaismului Romanesc
AMIR - Organizatia Unitara a Evreilor Originari din Romania - a organizat duminica dupa-amiaza prezentarea unei noi oferte primite in legatura cu proiectul Muzeului Iudaismului Romanesc. Oferta a fost facuta de d-nii Beno Friedel (realizator TV) si Uri Hendel (architect) - cei doi se refera la continutul muzeului -, in colaborare cu cateva companii care propun organizarea cladirii muzeale. Prezentarile au plecat de la premisa ca Muzeul va fi realizat in actualul imobil Beit Basarabia, prin reamenajarea sa si ridicarea a doua noi etaje.
Proiectul se bazeaza pe trei coordonate: evreii in istoria Romaniei (pana la inceputul celui de-al doilea razboi mondial), perioada Holocaustului, emigrarea si viata in Israel. Spatiul expozitional este prevazut pe o suprafata de 850 mp. Prima sala in care intra vizitatorii infatiseaza intr-un format multimedia realizarile de astazi ale alialiei romane in Israel in diverse domenii de activitate. Salile urmatoare reprezinta Amintirea - intoarcerea in istorie, perioadele din dezvoltarea iudaismului in Romania si contributia evreilor in toate domeniile de activitate ale poporului roman. "Buruienile legionare care au cotropit lanul de grau nu au reusit sa distruga legaturile traditionale si convietuirea pasnica cu poporul roman", se arata in programa proiectului. Vizitatorilor li se va oferi un spectacol de sunet si lumina care evoca eposul iudaismului romanesc in toate momentele sale.
In ultima sala a muzeului se revine in Eretz Israel, prezentand-se multimedia numeroase personalitati - portrete filmate ale originarilor din Romania care au adus si aduc contributii la formarea, apararea si dezvoltarea statului Israel.
In urma cu cateva luni, AMIR a gazduit prezentarea filmata a proiectului de muzeu facut de o alta firma specializata.
In cadrul sedintei a fost prezentat si aprobat raportul financiar pe anul 2002 al organizatiei. Au fost evocate discutiile cu diferite personalitati si foruri pentru obtinerea resurselor necesare construirii muzeului. Intre persoanele care au primis sprijin se afla si Shimon Peres, fost sef de guvern si ministru, lider al Partidului muncii. S-a anuntat crearea unei comisii care se va ocupa de organizarea anul viitor a primului Congres international al evreilor nascuti in Romania. S-a discutat si initiativa AMIR de creare a "Cartii familiilor", in care cei ce doresc isi pot prezenta familiile lor pe parcursul a patru generatii: ei, copiii lor, precum si parintii si bunicii lor. S-a propus si punerea pe Internet a "Cartii familiilor".
Din partea conducerii AMIR au participat la sedinta d-nii: gen (rez.) Moshe Nativ, presedintele organizatiei, avocat Itzhak Artzi, presedintele comitetului de conducere, Moshe Nagor, vicepresedintele organizatiei, Zvi Ben - Dov, secretarul AMIR. Au mai asistat membrii conducerii largite a AMIR (34 persoane) si invitati.
La inceputul intalnirii, persoane din sala au cerut sa se puna pe ordinea de zi problema comunicatului Ministerului Informatiilor Publice din Bucuresti in care se afirma ca "inlauntrul hotarelor Romaniei in epoca 1940-1945 nu a avut loc un Holocaust". Presedintele AMIR a raspuns ca ordinea de zi nu poate fi schimbata si ca problema va putea fi evocata la sfarsitul reuniunii. Dupa incheierea discutiilor pe marginea problemelor din ordinea de zi, cineva a solicitat ca, in semn de protest fata de amintitul comunicat, sa se apeleze la conducerea Statului pentru a fi retras ambasadorul israelian din Romania si sa se apeleze la public pentru a nu mai efectua calatorii turistice in Romania. Problema a mai fost dezbatuta, dar nu s-a luat nici o decizie de a se lansa un apel in ce priveste comunicatul Guvernului Roman.
Decernarea Premiilor Ianculovici
Joi, in sala de festivitati a Primariei orasului Haifa, a avut loc festivitatea consacrata implinirii a 25 de ani de activitate a Fundatiei "Haim si Sara Ianculovici". Cu aceasta ocazie s-au decernat si premiile culturale ale Fundatiei pe anul 2003.
Laureatii acestui an sunt:
Prof. Moshe Idel - cercetator cu reputatie internationala, ale carui lucrari reprezinta puncte de reper in studiul Kabalei, a hasidismului, a mesianismului si a aspectelor mistice din credinta iudaica si a altor religii;
Sandu David - poet in limba ebraica tradus si in romana, engleza, franceza, spaniola, rusa si poloneza, traducator de poezii din romana si franceza in ebraica; a conferit poeticii sale o originalitate care-l situeaza in randul figurilor importante ale literaturii israeliene;
Solomon Natys - sculptor ale carui lucrari sunt expuse in Israel si in alte tari. Multe din lucrarile sale impodobesc locuri publice din Haifa.
Zoltan Terner - cineast si autor al volumelor de poezie "Piatra inflorita" si "Paradisuri scufundate", primite elogios de presa de specialitate.
A fost acordata o diploma de recunostiinta fotografului Pavel Brimbram, membru al Asociatiei Artistilor Plastici, pentru "Albumul de fotografii" la a carui finisare lucra cand a fost doborat de un atac de cord. Diploma a fost inmanata sotiei sale, Ella Brimbram.
Sedinta a fost moderata de prof. dr. Izu Eibschitz, presedintele Fundatiei "Ianculovici", care a condus si juriul de premiere. D-na Micaela Ionescu, prim-secretara a Ambasadei Romaniei in Israel si atasata culturala, s-a referit la "vointa de cuprindere culturala totala" a organizatorilor intalnrii, la valoarea recunoscuta a personalitatile premiate si a altor personalitati prezente in sala. La prezidiu a fost invitat si inginerul Lou Rozeanu, laureat al Premiului international in domeniul tribologiei (domeniu ce se ocupa de uzura materialelor), acordat de organizatia mondiala de specialitate, cu sediul in Marea Britanie. Nonagenar care si-a pierdut vederea in urma cu circa zece ani, Rozeanu continua sa fie totusi activ, lucrand cu calcule facute din memorie; el s-a referit la bucuria ce i s-a oferit de a putea fi din nou, dupa multi ani, la o festivitate publica de acest fel. Dr. Shlomo Leibovici Lais, presedintele Acmeor, a scos in evidenta calitatea deosebita a premiantilor din acest an si a salutat faptul ca Fundatia "Ianculovici" acorda premii pe criterii mult mai exigente, la un numar limitat de premianti. Ing. Moshe Nagor, presedintele Ligii de prietenie Israel-Romania, a evocat rolul important al Fundatiei "Ianculovici" in sistemul organizatiilor originarilor din Romania si a amintit de AMIR, noua organizatie care si-a propus crearea unui muzeu al iudaismului din Romania si a unui congres international al evreilor nascuti in Romania.
Moshe Idel si Sandu David s-au referit in cuvantul lor la contributia evreilor din Romania la cultura israeliana si si-au exprimat parerea ca e necesara evidenetierea intr-o mai mare masura a acestei contributii.
Din juriul de premiere au mai facut parte: dr. Bela Aftenie, avocat G. Mosari, ing. Morel Goldpracht, Mania Herman, Tehila Ofer, Avraham Perl, Miriam Constantinescu si Biti Caragiale.
Conducerea Fundatiei, ne-a declarat Prof. Dr. Izu Eibschitz, se straduieste sa descopere si sa popularizeze creatori si autori in domeniile culturii, stiintei si artei de origine romana, cu reputatie internationala, insuficient cunoscuti de aliaua romana.
O noua revista literara
A aparut primul numar al publicatiei "Continuum", revista a Asociatiei Scriitorilor Israelieni de Limba Franceza (ASILF). Comitetul de redactie al revistei este alcatuit din Marlena Braester, presedinta a ASILF, Bluma Finkelstein (ambele vorbitoare si de limba romana), Monique Jutrin si Carmen Oszi. In editorialul semnat de Marlena Braester se aminteste ca membrii asociatiei sunt, de asemenea, purtatori ai limbii ebraice, limba nationala a tarii, ca si - multi din ei - purtatori ai limbii vorbite in tara in care s-au nascut. Autoarea evoca diferitele sensuri ale cuvantului "Continuum" intre care si "prezentul continuitatii".
Primul numar cuprinde o ampla ancheta cu titlul "Franceza - limba straina", in care respondentii povestesc cum au ajuns sa scrie in aceasta limba. Bluma Finkelstein arata ca in Romania invatase literele ebraice ca litere ale limbii idis. Dar, intrucat dupa emigrarea in Israel, in 1963, era convinsa ca nu va putea scrie versuri in ebraica, s-a decis sa scrie in franceza, limba invatata in scoala din Romania. Marlena Braester discuta despre "EUL" poetic si "CELALALT" al limbajului. La o alta ancheta - "A scrie in franceza" - raspunde si Harri Bar Shalom, care scrie si in ebraica si romana. O a treia ancheta are tema "A scrie in Israel".
Acelasi numar al revistei include, intre altele, articolul lui Yael Armanet Chernobroda ("Reversul cuvintelor: poezia Blumei Finkelstein") si "A propos du Centre de Recherches sur la Poesie Francophone", semnat de prof. Jacqueline Michel, eseista si cercetatoare in domeniul literaturii moderne franceze, profesoara de poezie contemporana la Universitatea din Haifa.
- Buletin de stiri ISRO-Press - Arhiva -
- inapoi la pagina Evenimente -
|
|
|