Alte stiri:

In sedinta de sambata dimineata a Cercului Cultural Haifa a fost abordat si un subiect cu un caracter mai special, fara legatura cu literatura. Este vorba de comunicatul privind sedinta din 12 Iunie a Guvernului Romaniei in care a aparut afirmatia ca in Romania nu a existat Holocaust. Tema a fost abordata de dramaturgul Dorel Dorian - deputat in Parlamentul Romaniei, care a evocat documentul amintit si ce s-a intamplat dupa aparitia lui, pana la sedinta din 17 Iunie a guvernului, dupa care a fost publicat un comunicat care a infirmat documentul anterior.

Intr-o discutie avuta dupa sedinta cu Dorel Dorian, care este si redactor sef al revistei "Realitatea Evreiasca", am putut afla o serie de amanunte privind cele intamplate atunci. Incidentul a survenit in contextul in care, in ultimul an de zile, problema Holocaustului a ocupat un loc important pe scena politica romaneasca. Intr-o sedinta a Senatului si intr-o alta sedinta la Academia Romana, acad. Razvan Theodorescu - ministrul culturii si cultelor, a expus pozitia guvernului condus de primul ministru Adrian Nastase, aratand ca Romania recunoaste participarea la Holocaust (recunoastere pe care guvernele anterioare nu au admiso-o cu claritate - sau nu au acceptat-o deloc), chiar daca in fruntariile ciuntite atunci ale Romaniei nu ar fi existat propriu zis un Holocaust. Raspunderea astfel recunoscuta pentru deportarile in Transnistria ale evreilor din Basarabia si Bucovina de nord nu era deci extinsa si pentru deportarile din Bucovina de sud, din Suceava, Campulung, Radauti, Siret, pentru deportarile din Dorohoi, masacrele care au avut loc in "trenurile mortii" din Iasi, in timpul rebeliunii legionare din Ianuarie 1941 din Bucuresti, pentru asasinate comise si in alte localitati, considerate de unele oficialitati drept "cazuri izolate".

Recunoasterea pentru raspunderea Romaniei privind Holocaustul a fost urmata de adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Ordonantei de Urgenta 31 din 31 martie 2002 care interzice negarea publica a Holocaustului, condamna manifestarile de tip fascist, nazist, rasist si xenofob si interzice inaltarea de monumente publice care sa aminteasca pe criminalii de razboi (masura care vizeaza in mod special incercarile de a-l reabilita pe maresalul Ion Antonescu)

La 12 Iunie 2003, cabinetul Nastase a discutat acordul cu Muzeul Holocaustului privind accesul cercetatorilor muzeului la arhive romanesti. In cadrul sedintei, acad. Theodorescu a enuntat din nou pozitia guvernului - Romania recunoaste raspunderea participarii la Holocaust prin deportarile in Transnistria, dar fara sa considere ca "trenurile mortii" si "rebeliunea legionara" si celelalte deportari ar fi componente ale Holocaustului. La sfarsitul sedintei s-a dat dispozitie sa se redacteze un comunicat privind incheierea acordului cu Muzeul Holocaustului si sa se precizeze din nou pozitia Romaniei. Functionarul care a redactat comunicatul nu a reluat insa din expunerea acad. Theodorescu partea care se referea clar la recunoasterea participarii Romaniei la Holocaust, prin deportariile in Transnistria, ci a luat doar partea care afirma ca in fruntariile ciuntite ale Romaniei de atunci nu ar fi avut loc un Holocaust.

Comunicatul nu a mai fost citit de nimeni din conducerea guvernului si a aparut in presa, declansand un val de proteste in randurile evreilor din Romania, in Israel si in alte tari, proteste carora li s-au alaturat si neevrei. Autoritatile romanesti si-au dat seama de consecintele politice ale acestei gafe. La 17 Iunie, dupa sedinta urmatoare a guvernului, a fost publicat un nou document, care infirma comunicatul din 12 Iunie si aducea cateva elemente noi, importante.

"Guvernul actual isi asuma partea de responsabilitate a statului roman din urma cu 50 de ani pentru victimele Holocaustului" - se arata in noul comunicat, fara sa se mai sustina ca responsabilitatea se refera doar la cele petrecute in Transnistria. Documentul reaminteste ca actualul Guvern este cel care a initiat, pentru prima oara in Romania democratica, o actiune legislativa ferma de condamnare a extremismelor fasciste, naziste, rasiste si xenofobe, iar premierul si alti membri ai Executivului au aratat ca, din nefericire, actiunea sistematica de exterminare prin deportari in lagare de concentrare sau prin executii a cuprins destinul unei importante parti a evreilor din Romania. "Guvernantii din perioada 1940 - 1944 s-au facut vinovati de grave crime de razboi, de pogromuri, deportari in Transnistria, stramutari in masa ale unor importante parti din populatia evreiasca a Romaniei in teritorii ocupate si controlate de armata romana, cu metode de discriminare si exterminare care fac parte din sinistrul mecanism al Holocaustului.

Noul comunicatul aminteste ca au fost ridicate monumente de comemorare a victimelor Holocaustului - cazul recent de la Targu-Mures, realizat cu sprijinul Guvernului,ca fenomenul Holocaustului este studiat in scoli, iar Arhivele Nationale permit un acces neconditionat specialistilor care studiaza Holocaustul din spatiul romanesc si din teritoriile invecinate, Romania intelegand, astfel, sa contribuie la clarificarea unor momente dramatice din istoria nationala. De remarcat ca prin folosirea expresiei "spatiul romanesc" se renunta la incercarea de a face diferentieri teritoriale in materie de Holocaust romanesc.

Dorel Dorian ne-a povestit si despre o idee pe care Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania o discuta mult in ultima perioada. Este vorba de faptul ca nu ar trebui considerat ca Holocaustul incepe doar in momentul in care incepe uciderea evreilor. Holocaustul incepe intai prin politica rasiala, prin masurile restrictive impotriva populatiei evreiesti si care pregatesc psihologic Holocaustul propriu zis - deportarile in lagare, asasinatele.

Din ziarul "Adevarul" de sambata 28 Iunie 2003:

Desi programate cu mai mult timp in urma, zilele culturii romane in Israel au un excelent rol de pansament peste o rana deschisa recent de o gafa a Guvernului roman, ai carui reprezentanti s-au apucat sa faca, neintrebati, comentarii despre inexistenta Holocaustului. Jignirea a fost sensibil atenuata de prezenta artistilor si scriitorilor romani pe Pamantul Sfant, cu doua prilejuri diferite. La Ierusalim si-a inchis portile astazi Targul International de carte, la care tara noastra a participat cu un stand generos (42 m2) si o oferta de carte variata, provenind de la editurile Polirom, Cartea Romaneasca, Hasefer, Tritonic, Albatros si, bineinteles, editura Fundatiei Culturale Romane, reprezentata la Ierusalim de acad. Augustin Buzura si Angela Martin. In afara deosebitelor lansari de carte, ieri, in ultima zi a targului, a avut loc (la Ierusalim) o masa rotunda la care au participat cei mai importanti scriitori israelieni de origine romana, cu interventii pe tema: "Multiculturalitatea - paradigma convietuirii intre etnii".

Dar "lovitura de teatru" a prezentei romanesti in Israel o constituie seria de spectacole prezentate la Tel Aviv, intr-un turneu organizat de Ministerul Culturii din Romania, cu sprijinul Ambasadei romane in Israel si al Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu. Impactul asupra spectatorilor - majoritatea israelieni de origine romana - a fost imens din mai multe motive: in primul rand selectia, operata de Constantin Chiriac, directorul Festivalului International de Teatru de la Sibiu, bine cunoscator al spatiului cultural israelian. Acesta a inclus in program doua reprezentatii cu piesa Canibalii de G. Tabori, in regia lui Alexander Hausvatter, oferind un spectacol ce loveste fara mila constiinta, amintind experienta crunta a Holocaustului, care a adus fiinta umana la limita animalicului. Viziunea lui Alexander Hausvatter ofera o punte de legatura intre evenimentele cutremuratoare de atunci si generatiile de azi, care nu trebuie lasate sa uite pentru ca istoria sa nu se repete nicicand.

Chiar fara cuvinte, un spectacol ca acela sustinut de Dan Puric - Visul - e un prilej de meditatie si de uimire, prin transfigurarea permanenta a interpretului, - iar Experimentul Iov, o propunere a regizorului Mihai Maniutiu de analiza a relatiei om-divinitate din perspectiva unor indoieli necesare. Nu numai calitatea exceptionala a productiilor romanesti trebuie subliniata, ci si contextul onorant in care acestea sunt prezentate in aceste zile la Tel Aviv: spectacolele se joaca la Teatrul Cameri, al doilea teatru ca marime si importanta...

Cele doua evenimente constituie un "asalt cultural" menit sa stearga urmele unor tensiuni inutile intre state legate din atatea puncte de vedere, ceea ce nu va exclude un gest de impacare oficial: duminica, secretarul de stat Ion Antonescu va depune la Muzeul Holocaustului din Ierusalim, din partea Ministerului Culturii si Cultelor, o copie dupa statuia ridicata in memoria Holocaustului la Tg. Mures. (Cristina Modreanu)

In cadrul Targului International de Carte de la Ierusalim, la standul francez a fost lansat primul numar al revistei israeliene in limba franceza "Continuum". La lansare - organizata cu sprijinul Institutului francez din Tel Aviv (reprezentat de Olivier Tedd, director adjunct si de Roselyne Dery, responsabila mediatecii Institutului) au participat scriitorii israelieni membri ai Asociatiei scriitorilor de limba franceza, ca si scriitori si editori din alte tari. Revista a fost prezentata de Marlena Braester si Monique Jutrin din partea Comitetului de redactie. Marlena Braester, ca si Carmen Oszi si Bluma Finkelstein, celelalte membre ale comitetului de redactie, sunt originare din Romania