A doua editie a Festivalului International de Teatru "Avram Goldfaden" de la Iasi va fi finantat si de Uniunea Europeana, anunta ziare din Bucuresti. O decizie in acest sens a fost luata la Bruxelles dupa succesul de anul trecut al primei editii si la solicitarea semnata de Teatrul National "Vasile Alecsandri", organizatorul festivalului, Centrul Cultural Francez din Iasi si alte institutii culturale din Germania si Polonia.

U. E. acorda Festivalului suma de 30.000 euro nerambursabili. Sprijin financiar a mai fost promis de Consiliul Municipal Iasi (10.000 de euro) si Ministerul Culturii si Cultelor (1,8 miliarde lei).

Cel de-al doilea Festival international de teatru idis "Avram Goldfaden" (23 - 30 Octombrie 2003) se va desfasura sub genericul: "Primul teatru idis din lume si comunitatile evreiesti din Europa Centrala si de Est". Vor participa la festival artisti, teatrologi si formatii muzicale din Franta, Marea Britanie, Israel, Polonia, Ungaria, Republica Moldova, Romania.

Ne-a sosit cartea "Turda - orasul care nu vrea sa moara", o monografie scrisa de publicista Daniela Deac - turdeanca, redactor de zece ani la ziarul "Monitorul de Aries". Volumul include eseuri publicate in perioada August 2002 - Mai 2003 in cadrul rubricii care a dat si titlul cartii si care aduce contributii gazetaresti interesante la o istorie a orasului bimilenar.

Cateva din eseuri sunt consacrate comunitatii evreiesti locale. O evoca si turdeanul Radu Cerghizan de la Universitatea Bayreuth, Germania: "... Va trimit o parte din amintirile mele despre datinile evreilor din Turda in mijlocul carora am crescut si carora le-am cunoscut bine obiceiurile, sarbatorile si mentalitatea. Oameni care merita tot respectul pentru ca nu am vazut in viata mea nici un evreu umbland prin carciumi, beat, injurand, vorbind urat sau strigand pe strazi. Dar am vazut multi evrei cantand la diferite instrumente muzicale, vorbind limbi straine, citind carti de inalt nivel. Timp de multe decenii, cel mai bun prieten al meu a fost un evreu. Asta cred ca spune multe..."

In carte sunt publicate si amintiri ale poetului Andrei Fischof, cu care Dana Deac a intrat in legatura prin Internet. Iata cateva extrase din insemnarile poetului despre vizita in orasul natal, facuta in urma cu doi ani: "...Am fost la cimitirul evreiesc din Turda Noua din spatele spitalului, undeva unde nu mai e asfalt decat partial. Mi-am amintit ca la ultima vizita a mea aici, in 1960, la inmormantarea bunicului, era un noroi pana la glezna, intr-un Octombrie ploios. Am gasit o adanca tristete : morminte paraginite, neingrijite, inecate de ierburi si balarii, desi paznicul a fost platit cu sume importante sa le ingrijeasca. Am gasit cu greu mormantul dublu al bunicilor mei dupa tata. Am curatat ce se putea. Dincolo de timp si spatiu, am stat de vorba cateva clipe (cei doi amici s-au indepartat cu mult bun simt). Le-am povestit cate ceva despre noi, in tara in care ei nu au apucat sa traiasca, Israel, apoi le-am spus numele stra-stranepotilor lor nascuti toti aici. La plecare am pus cate o piatra pe fiecare mormant, nu doar al pe ale lor, ci si pe ale cunoscutilor, prieteni ai parintilor mei in casele carora am fost adesea... Traditia noastra spune sa asezam cate o pietricica pe mormantul vizitat, ca sa se stie ca s-a trecut pe acolo si ca mortii nu sunt parasiti, in partea cealalta a timpului... M-am oprit o clipa la poarta unde locuia prima mea iubire de licean. Am deschis poarta pentru o clipa. Nu am vrut sa intru, cred ca mama ei inca mai locuieste acolo, daca e in viata si ar fi fost prea emotionant pentru amandoi. Am vazut usa inalta prin care intram la ea, am simtit chiar zambetul ei pentru o clipa, dupa mai mult de trei decenii de cand am vazut-o ultima oara..."

Autoarea il citeaza si pe un alt israelian nascut la Turda - Erwin Rosenberg, care i-a povestit pe larg despre istoria comunitatii evreilor turdeni. Cea mai veche atestare documentara a existentei lor dateaza din 1775. Pana in 1916, situatia lor era buna. Evreii au constituit un factor important la dezvoltarea vietii economice si comerciale, a activitatii bancare. Un numar destul de mare erau posesori de pamant, de mori, fabrici. Intre persoanele de cult mozaic multe au participat la viata politica, administrariva si culturala a orasului si judetului. O parte a evreilor turdeni erau comercianti, altii - nu putini la numar - lucrau ca muncitori in fabrici si ateliere. Erau si intelectuai evrei cu titluri academice...

Dupa Dictatul de la Viena si intetirea activitatii profasciste din intreaga tara, si evreii din Turda au avut de suferit persecutii si maltratari, confiscari de averi iar unii au fost deportati la munci fortate. La Turda au fost multi oameni de bine care i-au ajutat pe evrei. Printre ei au fost medici si oameni simpli si de omenie. De multe ori, autoritatile locale au intervenit la guvern in favoarea cetatenilor evrei, reusind sa anuleze unele hotarari nefaste. La Turda, oras de frontiera, functiona in anii razboiului o organzatie ilegala cu scopul de a salva evrei din teritoriul temporar ocupat de Ungaria, pe care nazistii incepusera sa-i trimita in lagare de exterminare. Organizatia a salvat peste 1000 de evrei aducandu-i in Romania, la Turda.

Printre membrii acestei organizatii ilegale s-a aflat si Raoul Serban, declarat de Institutul Yad Vashem "Drept al Popoarelor" - titlu de onoare ce se acorda neevreilor care in perioada Holocaustului au salvat evrei, riscandu-si propria lor viata.

Azi la Turda nu mai exista decat cativa evrei batrani, insuficienti pentru un minian...

Pentru cine doreste sa-si procure cartea sau sa intre in legatura cu autoarea, iata adresa electronica a Danei Deac: danadeac@hotmail.com