Doua imporante manifestari vor fi consacrate, saptamana aceasta, aparitiei in limba ebraica a unor creatii apartinand lui Benjamin Fondane si Mihail Sebastian, cunoscuti scriitori evrei nascuti in Romania.

Una dintre manifestari - colocviul "Calatorul nu a incetat sa calatoreasca" - va fi organizata de Ambasada Romaniei in Israel in colaborare cu Institutul Francez din Tel Aviv. Colocviul, gazduit la Universitatea Tel Aviv, prilejuieste si prezentarea si lansarea primului volum de poezii ale lui Benjamin Fondane - Fundoianu traduse in ebraica. Cu aceasta ocazie, vor lua cuvantul:
- Monique Jutrin (Universitatea Tel Aviv): Prezentarea lui Benjamin Fondane, poet si filozof
- Michael Finkelthal (Universitatea Ebraica din Ierusalim): Fondane anti-filozoful - Olivier Salazar - Ferrer (Alliance Francaise de Glasgow): Fondane pe puntea Titanicului
- Yotam Reuveni (editor si traducator): Prezentarea primului volum cu poeme ale lui Fondane, traduse in ebraica
- Marlena Braester (Universitatea din Haifa): Fondane traducator
- Alexandru Calinescu (Universitatea din Iasi): Franta vazuta de un scriitor roman

Vor citi lucrari ale poetului omagiat: Caroline Zarrouk (in franceza), Carol Marcovici (in romana) si Yotam Reuveni (in ebraica). Culegerea de poeme de Benjamin Fondane este tradusa de Yotam Reuveni si publicata in Editura Nimrod.

O alta manifestare "Masa rotunda Fundoianu-Sebastian astazi", organizata de Cercul Cultural din Ierusalim, este consacrata primei aparitii in ebraica a poeziilor lui B. Fundoianu si a "Jurnalului" lui Mihail Sebastian. La masa rotunda participa prof. Al. Calinescu de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi, scriitorul Virgil Duda, prof. Michael Finkenthal, scriitorul Yotam Reuveni (traducatorul si editorul cartilor). Moderatori: Cornel Safirman si Leon Volovici. Manifestarea - in cadrul careia vor fi lansate si cele doua carti - are loc marti 21 octombrie, ora 17:15, la Cinemateca din Ierusalim, sala bibliotecii, etajul 1. Benjamin Fondane (Fundoianu) - poet, filozof, eseiest, dramaturg si cineast - s-a nascut la Iasi in 1898. Ultima parte a vietii sale si-a petrecut-o in Franta. A scris atat in romana cat si in franceza si este revendicat de ambele culturi. A fost ucis in lagarul de exterminare de la Auschwitz la 3 Octombrie 1944.

Mihail Sebastian s-a nascut la Braila in anul 1907. A studiat stiintele juridice si filosofia la Bucuresti. A scris romanul "De doua mii de ani". Cel mai cunoscut din romanele sale este "Accidentul" - titlu premonitor, Sebastian pierzandu-si viata intr-un accident, in 1945... S-a impus in literatura romana cu piesele "Steaua fara nume", "Jocul de-a vacanta", "Ultima ora". "Jurnalul" sau a aparut la Bucuresti, in 1996.

Din revista "Divers":

A doua editie a Festivalului international de teatru si muzica idis "Avram Goldfaden" va avea loc intre 23 si 30 octombrie, la Iasi, parte a unui proiect mult mai amplu - Festivalul de cultura idis - ce se desfasoara pe perioada unui an (aprilie 2003 - mai 2004), cu sprijin de la Comisia Europeana prin programul de finantare "Cultura 2000".

Seria de evenimente culturale urmareste itinerariile parcurse de pionierii teatrului idis. Scopul: promovarea culturii idis prin intermediul teatrului, al concertelor de muzica klezmer, al filmului si al meselor rotunde organizate in tarile participante: Franta, Germania, Romania, Polonia, Lituania, Republica Moldova, Ucraina si Ungaria.

Turneul de anul acesta a cuprins pina acum orasele Vilnius, Timisoara si Cluj. Iasiul va gazdui, timp de opt zile, reprezentatiile cuprinse in festival. Drumul artistilor va continua cu Dresda (30 octombrie - 9 noiembrie) si Paris (17 decembrie). Totodata, o parte dintre actori vor fi prezenti la Bucuresti, intre 3 si 6 noiembrie, pentru a prezenta zilnic o serie de spectacole de teatru si muzica in cadrul Festivalului National de Teatru.

Festivalul "Avram Goldfaden" va aduce la rampa 18 spectacole din sapte tari. In patru zile din perioada de desfasurare a manifestarii (24-27 octombrie), la Iasi va avea loc si un seminar international despre cultura idis organizat impreuna cu New Europe College. O gala de filme, expozitii de fotografie si proiectia unui film din 1924 - "Orasul fara evrei"/"Die Stadt ohne Juden", in regia lui Karl Breslauer - completeaza agenda evenimentului.