La Palatul Cotroceni a avut loc, miercuri, reuniunea de constituire a Comisiei internationale pentru studierea consecintelor Holocaustului in Romania. Comisia, din care fac parte 30 de specialisti, in majoritate istorici din Romania, Israel, SUA si Franta, este condusa de prof. Elie Wiesel, supravietuitor al lagarului de la Auschwitz, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Elie Wiesel a acceptat sa fie presedintele Comisiei la propunerea presedintelui Romaniei, Ion Iliescu. Dar el a conditionat acceptarea sa de includerea in Comisia internationala a celor mai prestigiosi, seriosi si obiectivi istorici din Romania si strainatate; comisia sa-si desfasoare activitatea fara vreo interferenta din sfera politicului; sa aiba acces deplin si neingradit la toate arhivele si documentele necesare; sa primeasca sprijin material si logistic pentru a termina la termenul stabilit ceea ce si-a propus; odata terminata activitatea comisiei, cele descoperite sa fie facute publice prin mass-media, conferinte de presa, in scoli si alte institutii. Conditiile sale au fost acceptate de presedintele Romaniei.

In cadrul reuniunii de la Palatul Cotroceni, presedintele Ion Iliescu a declarat, intre altele:

"Holocaustul, una dintre cele mai mari tragedii din istoria secolului al XX-lea, si chiar din istoria lumii, in general, a constituit si este inca, din pacate, un subiect controversat. Foarte adesea, in locul analizei lucide a cauzelor, actiunilor si consecintelor Holocaustului, care s-a soldat cu moartea a peste sase milioane de evrei si a altor milioane de oameni - victime ale nazismului, intervin dispute politice, care nu au nimic comun cu realitatea istorica.

Din pacate, si in Romania au avut si au loc asemenea dispute. Decenii in sir, in timpul regimului comunist, s-a trecut cu vederea sau s-a minimalizat situatia grava a evreilor, ca minoritate etnica, in anii celui de-al doilea razboi mondial, pentru ca dupa 1989 sa aiba loc dispute nu atat intre istorici, ci mai ales intre politicieni si formatori de opinie referitoare la acest subiect.

In ultimii ani, au fost organizate cateva dezbateri stiintifice, inclusiv la Academia Romana, despre Holocaust, s-au publicat mai multe culegeri de documente si lucrari monografice, unele valoroase, dar problematica Holocaustului este departe de a fi pe deplin elucidata.

O politizare excesiva si un subiectivism, dus adesea la extrem, au impiedicat desprinderea unor concluzii pe deplin argumentate stiintific, care sa fie acceptate si insusite de toti cei interesati de acest subiect. De aceea, animati de dorinta de a realiza o cooperare intre specialistii - indeosebi istorici - romani, evrei, americani si altii am convenit sa se constituie o comisie care sa analizeze in profunzime si cu profesionalism consecintele Holocaustului in Romania. Ea se inscrie pe linia eforturilor tarii noastre de promovare a tolerantei si de combatere a oricarei forme de xenofobie si antisemitism, de asumare a trecutului, cu luminile si umbrele lui.

Am conceput aceasta comisie ca o structura de lucru care sa-si desfasoare activitatea pe parcursul unei perioade mai lungi de timp, astfel incat sa existe ragazul necesar depistarii si studierii documentelor, dezbaterii lor si alcatuirii unor culegeri ample, a unui adevarat corpus, referitoare la situatia evreilor din Romania, cu deosebire in perioada 1937-1945.

Cred ca este absolut necesar sa fie asigurat accesul la documente in conformitate cu legislatia arhivistica romaneasca si internationala cea mai recenta, sa fie cercetate toate categoriile de izvoare si clasificate dupa importanta si autenticitatea lor, in conformitate cu normele academice.

Nu trebuie ocolite sau selectate arbitrar numai anumite documente, care sa demonstreze o teza preconceputa, ci sa se realizeze o cercetare exhaustiva, atat cat este omeneste posibil. Nu trebuie absolvite de raspundere nici un lider politic, nici o miscare sau structura, nici o persoana care a avut o raspundere sau o contributie la adoptarea legislatiei antisemite, la organizarea sau tolerarea unor pogromuri, soldate cu moartea unor semeni de-ai nostri, doar pentru motivul ca apartineau altor etnii, respectiv a evreilor sau a tiganilor. Din acest punct de vedere, comisia are menirea de a face lumina, lucrand fara ura si fara partinire. De asemenea, nu trebuie sa se treaca cu vederea sau sa se minimalizeze realitatea ca multi romani au actionat, la vremea respectiva, pentru salvarea populatiei evreiesti din Romania, precum si a unor evrei refugiati in tara noastra; acest fapt este dovedit si de numarul relativ ridicat al romanilor care au primit titlul de "drepti ai popoarelor".

Stiu ca misiunea dumneavoastra este dificila, ca unii considera ca Holocaustul este o problema prea sensibila si prea complicata pentru a fi cercetata cu obiectivitate, iar altii reactioneaza negativ si alergic la insasi ideea de Holocaust. In acelasi timp, stiu cu certitudine ca trebuie sa facem un pas decisiv spre analiza Holocaustului si a consecintelor lui pentru Romania, si imi pun mari sperante in reusita dumneavoastra.

Comisia internationala pentru studierea consecintelor Holocaustului in Romania este alcatuita din:

Presedinte - Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace
Vicepresedinti: Radu Ioanid - directorul Muzeului Holocaustului din Washington, Tuvia Friling si Mihai Ionescu
Membri: Ioan Scurtu - consilier de Stat (Administratia Prezidentiala), Victor Opaschi, consilier de Stat, reprezentant al presedintelui Romaniei in Comisie, Viorel Achim (Institutul de istorie "Nicolae Iorga"), Jean Ancel (cercetator la Insititutul Yad Vashem din Ierusalim de eternizare a victimelor Holocaustului), Colette Avital (diplomat, deputat in Parlamentul israelian), Andy Baker (American Jewish Committee), Lya Benjamin (Centrul pentru istoria evreilor din Romania din cadrul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania), Liviu Beris (reprezentant al Asociatiei victimelor Holocaustului), prof. Randolph Braham din Statele Unite, Dan Mariaschin (vicepresedintele organizatiei Bnei Brith - Statele Unite), Irina Cajal - Marin (din partea FCER), Adrian Cioflinca (Institutul de istorie "A. D. Xenopol-Iasi), Ioan Ciuperca (Universitatea "Al. I. Cuza"-Iasi), Alexandru Elias (reprezentant al FCER), Alexandru Florian (Institutul pentru Studii Social-Democrate), Mihai Dinu Gheorghiu (Universitatea Paris II), Hildrun Glass (Germania), Vasile Ionescu (Organizatia Romilor), Corneliu Mihai Lungu (Arhivele Nationale), Andrei Pippidi (Universitatea Bucuresti),Michael Shafir (istoric, Germania), William Totok -(ziarist, Germania), Paul Schapiro,(istoric Statele Unite), Raphael Vago (istoric Israel) ,George Voicu (istoric Universitatea Bucuresti), Leon Volovici, (istoric Israel)

Comisia va putea solicita colaborarea unor experti pe baza de contract.

Ecouri dupa constituirea Comisiei

Din ziarul Cotidianul: Institutul Yad Vashem din Ierusalim s-a alaturat acestei initiative si a anuntat, prin Avner Salev, presedintele Colegiului director al Institutului, ca va pune resursele de care dispune la dispozitia Comisiei pentru studierea consecintelor Holocaustului in Romania. "Infiintarea acestei comisii va contribui la o mai buna cooperare si intelegere intre popoarele roman si israelian, dupa neintelegerile aparute si preluate repetat in ultima veme. De aceea, decizia infiintarii acestei comisii, la initiativa presedintelui Iliescu, este una foarte importanta, chiar istorica", a apreciat directorul Yad Vashem.

Din ziarul Romania libera: Aceasta comisie va face "o munca de istorici specialisti", menirea sa fiind "descoperirea adevarului istoric", pentru a se pune capat neintelegerilor si pentru a se contracara "atacurile nationaliste, extremiste, antisemite", a explicat dr. Jean Ancel. Necesitatea crearii acestei comisii a aparut cu atat mai stringent dupa "declaratiile care ne-au surprins si personal ne-au mahnit" care au venit recent, mai intai din partea Guvernului si apoi a presedintelui Romaniei, Ion Iliescu, a mai declarat dr. Ancel.

In zilele de 21 si 22 Octombrie a avut loc la Bucuresti conferinta internationala "Minoritati, mosteniri culturale, civilizatie contemporana romaneasca", dedicat promovarii valorilor culturale ale minoritatilor etnice, in contextul Romaniai contemporane. Conferinta a fost organizata de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER) si B'nai B'rith International, in colaborare cu Ministerul roman al Afacerilor Externe, organizatia "Civic Education Project" Romania si Centrul de Studii Ebraice "Goldstein Goren" al Universitatii Bucuresti. Ne-au sosit la redactie cateva relatari mai ample despre cateva interventii ale unor participanti la discutii, trimise de Agentia Rompres.

In cuvantarea sa, Michael Guest, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, s-a referit la faptul ca "exista dovezi clare cu privirea la implicarea maresalului Ion Antonescu si a oamenilor apropiati acestuia in actiuni asociate fenomenului Holocaustului". Diplomatul american a aratat ca diversitatea etnica, multiculturalitatea, trebuie sa reprezinte si pentru Romania, asa cum este cazul in SUA, un motiv de mandrie si un punct forte al tarii. El a remarcat ca si istoria tarii sale, pe langa evenimentele care au marcat pozitiv istoria umanitatii, contine si rusinea sclaviei si segregarii rasiale sau tragedia uciderii unor oameni pentru ca erau afro-americani, hispanici sau homosexuali. Responsabilitatea pentru ca astfel de tragedii sa nu mai aiba loc niciodata, a spus Michael Guest, revine generatiilor actuale, care trebuie sa invete din lectiile trecutului, iar aceasta responsabilitate constituie si subtextul dezbaterii din ultimii doi ani asupra implicarii Romaniei in crimele legate de fenomenul Holocaustului.

"M-am intrebat - a mai spus ambasadorul - de ce aceasta tema este atat de traumatizanta pentru o tara, pentru unii din aceasta tara, mai exact. Exista dovezi cu privire la faptul ca maresalul Antonescu si altii din jurul lui au luat parte la actiuni asociate cu fenomenul Holocaustului. Cred ca, daca vrem sa privim viitorul cu incredere, trebuie sa fim in stare sa privim si trecutul, trebuie sa ni-l asumam, trebuie sa il intelegem, trebuie sa construim pe el".

Michael Guest - arata Rompres - a apreciat si a felicitat, cu acest prilej, Guvernul Romaniei pentru pasii pozitivi facuti in abordarea problemelor mai delicate din trecutul tarii. El a amintit ca Parlamentul Romaniei a adoptat legislatia necesara pentru pedepsirea celor care neaga existenta Holocaustului, iar Guvernul a luat masuri pentru a se asigura ca cei care au fost recunoscuti drept criminali de razboi sa nu fie amintiti ca eroi si pentru facilitarea studiului fenomenului Holocaustului in Romania.

Ministrul roman al afacerilor externe, Mircea Geoana, a declarat in cadrul conferintei internationale, ca ar dori sa vada mai multe autocare cu turisti evrei, din Israel sau SUA, care sa viziteze orasele si locurile in care au trait stramosii lor in Romania. Mircea Geoana a aratat ca trebuie valorificata acea parte unica si frumoasa a contributiei evreilor romani la fundamentul statului si culturii nationale romanesti, subliniind faptul ca populatia evreiasca a avut o contributie unica la profilul Romaniei si natiunii romane.

Ministrul a aratat, totodata, ca perioada tranzitiei si de reasezare a realitatilor in tarile foste comuniste, inclusiv Romania, frustrarile unei perioade economico-sociale inca dificile au condus uneori la tentatia facila de a gasi "scuze si acuze" in afara propriilor probleme si indentificarea lor cu strainul, ca "tap ispasitor", iar uneori cu evreul imaginarului colecti

Seful diplomatiei a aratat, in incheierea alocutiunii sale, ca proiectul conferintei, realizat cu sprijinul Federatiei comunitatilor evreiesti din Romania, USAID, MAE si B'nai B'rith International, confirma faptul ca natiunea romana a avut ca aport de civilizatie, de cultura, de inteligenta si de energie si contributia evreilor din Romania, aceasta recunoastere constituind un act de dreptate si de civilitate.

In interventia sa, Radu Ioanid - directorul pentru programe arhivistice al Memorialului Holocaustului din Statele Unite, a declarat ca legile privind pedepsirea persoanelor care neaga Holocaustul sau legile care interzic cultul celor care au luat parte la Holocaust trebuie aplicate concret, nu doar promulgate. El a citat cazul afirmatiilor facute recent in revista "Romania Mare" de catre Ion Coja, care a sustinut ca de pogromul evreilor, care a avut loc la Bucuresti, in ianuarie 1941, si in urma caruia au murit 112 evrei, se fac vinovati chiar evreii insisi. Cercetatorului de la Memorialul Holocaustului i se pare anormal ca in astfel de cazuri procuratura si autoritatile romanesti sa nu se autosesizeze.

Vorbitorul - mai arata Rompres - s-a referit la modul in care au fost tratati evreii in teritoriile romanesti in perioada 1938-1944 si a lasat un numar de fotografii, preluate din arhive germane, sa vorbeasca de la sine despre Holocaustul trait de evrei in Romania: fotografii ale victimelor pogromului de la Bucuresti, de la Iasi, precum si de la deportarile si executiile care au avut loc in Basarabia, Bucovina sau Transnistria.

Radu Ioanid a mai spus ca, in opinia sa, in Romania nu se face suficient pentru memoria romanilor care, in perioada Holocaustului, au dat dovada de solidaritate cu poporul evreu, printre acestia numarandu-se primarul Cernautului din acea vreme, Traian Popovici, sau consulul general al Romaniei la Berlin.

Directorul Centrului de Studii Avansate al Memorialului Holocaustului, Paul Shapiro, - in alocutiunea sa intitulata "Evreii romani, anisemitismul romanesc, Holocaustul romanesc" - a sustinut ca antisemitismul s-a manifestat puternic in randul elitei culturale si politice romanesti inca de la mijlocul secolului al XIX-lea. Astfel, in opinia sa, nu a mai constituit o surpriza aparitia Garzii de fier, persecutarea evreilor sau asumarea ideologiei antisemite de unii mari intelectuali. Paul Shapiro si-a argumentat teza cu fragmente din scrierile unor politicieni precum Ion Bratianu, Mihail Kogalniceanu, ale unor istorici precum A.D. Xenopol, Nicoale Iorga, sau ale unor scriitori precum Vasile Alecsandri, Octavian Goga, B. P. Hasdeu, Ioan Slavici, Panait Istrati. "Multi ar dori sa creada ca fenomenul Holocaustului in Romania este un produs de sorginte germano-nazista. Eu sunt convins ca in acest caz este vorba de un produs romanesc, bazat pe o ideologie care s-a dezvoltat timp de un secol".

Joi a avut loc la Iasi festivitatea de deschidere a celei de-a doua a Festivalului international de teatru "Avram Goldfaden". Festivalul este organizat de Ministerul Culturii si Cultelor, Teatrul National "Vasile Alecsandri" - initiatorul si amfitrionul manifestarii, in colaborare cu Centrul Cultural Francez din Iasi si cu Consiliul judetean.

La festivalul au sosit peste 200 de invitati - actori, regizori, teatrologi, muzicieni, plasticieni, cineasti - din Statele Unite, Germania, Franta, Israel, Marea Britanie, Republica Moldova si Romania.

La festivitatea de deschidere au luat cuvantul acad. Razvan Theodorescu (ministrul Culturii si Cultelor), ambasadorii din Romania ai Israelului, Frantei si Poloniei, Daniel Mariaschin - presedinte executiv al B'nai B'rith International. Dupa festivitatea de deschidere au prezentat spectacole Teatrul National din Iasi si Rock-Theater din Dresda. In zilele urmatoare vor avea loc spectacole de teatru, muzicale, coregrafice si de marionete; se vor prezenta expozitii de arta plastica, de fotografii si afise, filme. Va avea loc si un seminar international "Primul teatru idis din lume si comunitatile evreiesti din Europa Centrala si de Est: circulatia artistilor si ideilor".