Comunitatea Evreilor din Targu-Mures si Liga Pro Europa au organizat luni, 10 noiembrie, comemorarea victimelor evenimentului cunoscut sub denumirea de “Kristallnacht” (“Noaptea de cristal” - 9 noiembrie 1938), considerat un inceput simbolic al Holocaustului, anunta newsletter-ul "Divers". Manifestarea a cuprins comemorarea de la sinagoga din oras si dupa aceea la Teatrul Ariel, "Seara fara aplauze" - experiment teatral pe baza Jurnalului Annei Frank si a cartii "Kaddis a meg nem szeletett gyermekert", de Kertesz Imre, in interpretarea Academiei de Arta Teatrala.

Acum 65 de ani, se arata in newsletter, Herschel Grynszpan - un tinar evreu care primise de la tatal sau o carte postala in care ii descria conditiile in care sunt tinuti evreii deportati la granita cu Polonia - a mers la Ambasada Germaniei din Paris si l-a impuscat pe primul oficial care i-a iesit in cale. In urma ranilor provocate, acesta a murit la 8 noiembrie 1938, iar vestea mortii sale a ajuns in Germania cu o zi mai tarziu. Nazistii si Hitler au denuntat asasinatul ca parte a conspiratiei mondiale evreiesti impotriva germanilor. Inceput in Berlin la 9 noiembrie 1938, pogromul a fost organizat de trupele de interventie rapida ale lui Hitler. In toata tara au fost incendiate peste 200 de sinagogi, magazinelor evreiesti le-au fost sparte geamurile (ceea ce a dat si numele de “Kristallnacht”, de la cioburile de cristal imprastiate – n.r.), multi evrei au fost agresati fizic, peste 7.000 de oameni de afaceri evrei au fost atacati, cartile religioase ale comunitatii evreiesti au fost arse in public, 91 de evrei au fost ucisi, iar peste 30.000 arestati si trimisi in lagare de concentrare. Violentele au durat 24 de ore.

Si la Timisoara a avut loc o asemenea comemorare la Catedrala Mitropolitana.

Duminica, 9 noiembrie, dupa 57 de ani de la inaugurare, la Oradea a fost redezvelit monumentul restaurat al victimelor bihorene ale Holocaustului, anunta newsletter-ul "Divers", citand o relatare a agentiei MTI.

Aflat din 1946 in curtea scolii generale "Nicolae Balcescu" din localitate, monumentului i-a fost atasata o inscriptie aurita in ebraica, alaturi de aceasta fiind amplasate patru plachete comemorative care evoca, in limbile romana, maghiara, engleza si ebraica, evenimentele din perioada respectiva. Cheltuielile pentru restaurare au fost suportate de Fundatia Familiei Lempert, ale carei baze au fost puse de Norbert Lempert, om de afaceri evreu originar din Oradea. Fundatia Lempert ar dori sa finanteze amplasarea unui monument in amintirea celor deportati, eventual in Parcul Balcescu, zona de unde au pornit spre "lagarele mortii" garniturile cu peste 30.000 de locuitori ai ghetourilor din Oradea.