Doua din cele trei persoane care primesc anul acest Premiul Israel pentru realizari de o viata sunt nascute in Romania.

Doamna Lia van Leer, acum in virsta de 8o de ani ( s-a nascut la Balti, in Romania), este o personalitate marcanta a cinematografiei israeliene, ea va primi Premiul Israel pentru contributia determinanta la dezoltarea culturii cinematografice din Israel. Distinctia ii este acordata in calitate de fondatoare si directoare a Cinematecii din Ierusalim si a Festivalului International de film care se desfasoara anul acesta la Ierusalim pentru a 21 oara. Ea a venit in tara in anul 1940, sa-si viziteze sora, si nu s-a mai inapoiat in Romania din pricina razboiului. S-a casatorit cu Wim van Leer (1913-1992), inginer, pilot, ziarist, dramaturg si producator de film stabilindu-se la Haifa unde au infiintat, in 1955, primul cineclub din tara. "Atunci nu era televiziune, povesteste ea, si aveam un proiector de 16 mm, primit cadou de la socrul meu. In fiecare vineri invitam prieteni sa vizioneze filme. Casa noastra a devenit cea mai populara din Haifa".

Curind din acest cineclub s-a nascut Cinemateca din Haifa. Colectia personala de filme s-a dezvoltat cu timpul, astfel ca in 1960 s-a intemeiat pe baza ei Arhiva Israeliana de filme, acceptata in 1963 ca membru al Federatiei Internationale de Filme.In 1973 sotii Van Leer s-au mutat la Ierusalim unde, cu ajutorul primarului Teddy Kolek si al Fundatiei "Ierusalim", au construit, vis-a-vis de zidurile Orasului Vechi, in 1981, sediul permanent al Arhivei Israeliene de Film, al Cinematecii, si al Festivalului International de film ( infiintat in 1984). Activitatea Liei van Leer a fost recunoscuta pina acum prin decernarea multor premii nationale si internationale, printre ele: Premiul decernat de presedintele Haim  Hertzog pentru activitatea sa voluntara (1988), distinctiile franceze "Cavaler al Artelor si Literaturii" si "Cavaler al Legiunii de Onoare", Premiul pentru intreaga sa viata pusa in slujba cinematografului acordat de Academia Israeliana de film (1998). 

Al doilea laureat al Premiului Israel 2004 originar din Romania este Moshe Schnitzer, fondator al industriei israeliene de diamante, Presedinte de onoare al Bursei israeliene de diamante, pe care a condus-o efectiv timp de trei decenii; el a deschis in aceasta perioada in numeroase tari piete de desfacere pentru industria israeliana de diamante - apreciata azi la 14 miliarde dolari. Moshe Schnitzer a fost si presedinte al Federatiei Mondiale a burselor de diamante si conducator al Institutului de diamante din Israel. In anul 2000, cand a implinit 80 de ani, numele sau a fost acordat Centrului de diamante din Ramat Gan.

La inceputul adunarii generale bianuale a Organizatiei Unitare a Evreilor Originari din Romania - AMIR, care a avut loc luni 8 Martie 2004, gen (r) Moshe Nativ, presedintele organizatiei, a propus sa se tina un moment de reculegere in memoria academicianului Nicolae Cajal. Vorbitorul a evocat de asemenea faptul ca printre lauratii Premiului Israel 2004 se afla  si doua persoane nascute in Romania: Lia Van Leer si Moshe Snitzer.

In continuarea sedintei, Shai Nagor, contabilul sef al AMIR, a prezentat Adunarii Generale raportul financiar al organiatiei pe anul 2003; dupa ce a raspuns la unele intrebari puse din sala, raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

In continuare, Moshe Nativ a vorbit despre vizita sa in Romania si despre discutiile avute in luna Ianuarie 2004 cu reprezentanti ai guvernului roman in legatura cu organizarea la Bucuresti a primei parti a Congresului international al evreilor originari din Romania. El a anuntat ca Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel, a trimis o scrisoare in care arata ca se simte onorat de faptul ca AMIR i-a propus sa detina functia de presedinte de onoare al congresului si ca accepta aceasta propunere. Moshe Nativ s-a referit si la unele probleme legate de gazduirea muzeului in cladirea Beit Basarabia din Tel Aviv, unde ar urma sa se cladeasca in acest scop doua etaje suplimentare. El a aratat ca din cele trei proiecte primite pana acum (de la David Gafni, Beno Friedel si Amnon Rechter) o comisie de specialisti a ales primele doua, si l-a invitat pe ing. Moni Iucle sa le prezinte adunarii intr-o forma combinata multimedia. Dupa prezentarea proiectului cu ajutorul unui proiector, ing. Iucle a raspuns la intrebari puse din sala. A fost pusa in discutie si varianta construirii nu numai a celor doua etaje suplimentare destinate muzeului dar si a altor doua etaje, cu birouri ce ar urma sa fie inchiriate. Printre vorbitori s-a aflat si dr. Dani Koren - presedintele Beit Basarabia, care si-a reafirmat sprijinul pentru construirea muzeului la Beit Basarabia si pentru proiectele de contract elaborate.

Prof. dr. Riri Manor - presedinta Asociatiei Scriitori Israel - Romania si Moshe Schechter - fostul primar al orasului Modiin, care au asistat la sedinta, si-au exprimat dorinta sa participe mai activ la eforturile organizatiei de creare a Muzeului si de organizare a primului Congres international al evreilor nascuti in Romania. Dorinta lor va fi discutata de conducerea AMIR.

Inaintea adunarii generale a avut loc o sedinta a comitetului de conducere AMIR in cadrul careia s-au discutat raportul financiar pe anul 2003 si probleme legate de organizarea muzeului si a congresului international.             La sedinta au mai participat: Moshe Nativ - presedintele AMIR, Menahem Ariav - presedinte de onoare, primarul orasului Natzeret, Moshe Nagor - vicepresedinte, Zvi Ben Dov - director general, Bercu Kriegler - responsabil financiar, Uri Adar - consilier juridic, gen. (r) Mendi Maron, Iehoshua Sontag, Zvi Sharon, Dov Kali, Shaul Carmel, rav Iosef Wasserman, Sonia Palty, Paltiel Segal, Arie Kupferschmidt, Yula Weiner, Iosef Klein, Meir Shefi, Zvika Idelman, Moshe Schechter, Dani Cohen, Shai Nagor, Wortman Yakov - Patzaki.

Marele Rabin Hacohen Menachem, sef rabin al cultului mozaic din Romania, a primit miercuri la Palatul Cotroceni Ordinul "Meritul Cultural" in grad de Mare Ofiter. Decoratia - transmite Agentia Rompres - i-a fost oferita de presedintele Romaniei Ion Iliescu, in semn de apreciere deosebita pentru activitatea sustinuta in domeniul cultelor, pentru spiritul ecumenic si civic dovedit si pentru contributia avuta la intarirea legaturilor interconfesionale, de buna si pasnica  convietuire. Seful statului roman a apreciat in cateva cuvinte activitatea Marelui Rabin, care a preluat aceasta functie dupa moartea lui sef rabinului Moses Rosen.

Nascut la Ierusalim, Marele Rabin a tinut sa vorbeasca "in limba profetilor", dupa cum a spus domnia sa, aratand ca distinctia reprezinta inainte de toate un simbol al prieteniei dintre poporul roman si cel israelian. "Istoria comunitatii evreiesti din Romania este o istorie de 600 de ani neintrerupti si o mare parte din ea este o perioada stralucita a relatiilor romano-israeliene. Au fost si cateva capitole mai putin bune, dar domnul presedinte face tot ce poate ca aceasta umbra sa nu mai fie umbra. Nu primesc aceasta distinctie pentru mine personal, ci pentru ca reprezint comunitatea evreiasca si dragostea pe care evreii originari din Romania o simt pentru aceasta tara", a spus Marele Rabin in cadrul ceremoniei.

Tot el a amintit si de regretatul profesor Nicolae Cajal, care a fost "un simbol al relatiilor dintre poporul roman si cel evreu."